Grătar

Sâmbătă dimineață, tanti Jeni nu era la cantină. A lăsat un bilet în ușă prin care ne anunța că se duce să sărbătorească Sfânta Maria undeva la munte și să participe la o acțiune caritabilă promovată de Oamenii Darnici. Bravo, tanti Jeni! Dar cu noi și foamea noastră cum rămâne? Ah, uite că s-a gândit și la noi: a lăsat pe masa din bucătărie cheile de la depozit și de la congelator, drept pentru care ne-am gândit ca weekendul acesta să încingem un grătar pe cinste.

Am tăiat carnea de porc felii și am bătut-o cu sticla. Prefer sticla în loc de ciocane de lemn sau alte ustensile dedicate. O sticlă goală de 0,5l este perfectă: carnea se bate cu gura sticlei care lasă urme în formă de cerculețe simpatice. La un moment dat am vrut să văd de câte ori încape pe suprafața cărnii modelul cercurilor olimpice. Mai mult de trei sau patru n-am reușit. În fine. Pentru cei ce nu agrează carnea de porc am pregătit pentru grătar și niște piept și copane de pui.

Evident, am pregătit și un mujdei corespunzător: apă călduță cu ulei în care am pus usturoi pisat și sare. Am auzit zvonuri cum că în loc de apă ar merge iaurt, smântână, maioneză sau chiar pastă de tomate ( nu ketchup). Voi încerca și eu data viitoare.

Deci am avut un weekend liniștit și îndestulat: carnea la grătar și berea la halbă au mers excelent împreună. Aseară am curățat totul și am pus la loc în depozit să nu ne ia tanti Jeni la goană prin cantină că am lăsat mizerie. La un moment dat, aranjând lucrurile în depozit, am observat o cutie pe care nu o mai văzusem până atunci. Era o cutie de lemn destul de mare pe care nu era scris nimic. Fiind curios din fire, am deschis-o: înăuntru era un televizor vechi rusesc, marca ”Rubin”, foarte haios, care avea o antenă foarte sofisticată în formă de varză de Bruxelles. ”Hait, zic, tanti Jeni colecționează vechituri din astea… o fi pasiunea ei secretă.. oare o funcționa fierul ăsta? ” Fără speranțe prea mari alimentez vechitura de televizor la o priză din apropiere și, surpriză! Televizorul pornește încet și sigur. Tubul catodic se încălzește greu și apare o imagine cu purici, atât de mulți purici încât mă apucă mâncărimea. La un moment dat, imaginea s-a limpezit un pic, au apărut niște dungi orizontale și chipul unei băbuțe respectabile care întrebă: ” Jeni? Jeni, tu ești? Totul e în regulă? Rețetarul e în siguranță?” M-am dat repede la o parte din fața  ecranului și am închis repede televizorul. De data asta va trebui să primesc niște răspunsuri de la tanti Jeni, când o apărea.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: