”Eeee… e timpul să ne mai ocupăm și de hrana spirituală” zise tanti Jeni dis de dimineață. Aseară am descărcat un camion de struguri, ăi mai prima: Fetească, culeși la maturitate deplină. Ne-am apucat să-i alegem cu atenție, păstrând doar boabele sănătoase. Rețeta e simplă: boabele de struguri se zdrobesc și se pun în borcane pentru vreo 4-5 zile , unde vor sta la macerat. Apoi, se scoate mustul cu furtunul și se strecoară prin tifon turnându-se în damigene. Boasca rămasă se stoarce și se presează bine de tot ca sa se scurgă tot mustul, care se pune tot în damigene. Damigenele nu se umplu complet, ci până la circa 20 cm sub gură. Apoi se astupă ermetic cu un dop perforat prin orificiul căruia se introduce un capăt de furtun, iar celălalt capăt se introduce într-un borcan umplut cu apă. Dopul se smolește sau se parafinează bine pentru a evita contactul mustului cu aerul de afară. Damigeana cu must se lasă într-un loc răcoros, până se termină fermentarea, în general cam 7-9 zile. Apoi urmează o operațiune plictistoare: cică se scoate furtunul, se completează golul acela de 20cm din fiecare damigeană cu vinul din altă damigeană, apoi se pune câte un dop lejer, asta pentru a da posibilitatea restului de bioxid de carbon care ar mai rezulta din fermentare să iasă din damigeană. De câte ori am zis damigeană? După încă 6-8 zile ( deci cu vinul ăsta trebuie să ai răbdare, nene…), când nu se mai observă nici o fermentare iar vinul s-a limpezit, se astupă damigeana ermetic cu un dop. Ermetic, adică opusul lui lejer.
Buuuunnn…. Stați că nu s-a terminat! Urmează… pritrocirea! Tanti Jeni nu cumpărăm noi mai bine niște vin gata făcut de la… Aoleuu, stai, nu mai da! Gata!!! Bine, deci pritrocirea: După câteva săptămâni se poate trage vinul de pe drojdie în altă damigeană, astfel: se ia un furtun și se leagă de capătul lui o șipcă mai lungă decât furtunul cu vreo 5-6 cm. Apoi, furtunul se introduce in damigeană până la fund, cu grijă să nu se tulbure vinul; pe la capătul celalalt al furtunului se trage vinul in altă damigeană, dar fără să curgă de sus, ci aproape de fund. Tanti Jeni zice că această operație de pritocire se repetă obligatoriu la începutul lunii martie (da, da, să vedem dacă mai rămâne vin până atunci…), iar dacă vinul trece de 1 an pritocirea se repetă.
Miruna s-a gândit ca pe lângă vin să mai facem și niște must pentru iarnă: o parte din mustul rezultat de mai sus se pune pe foc cu un pic de busuioc și se lasă să dea în clocot. Se pune fierbinte în sticle și se lasă la răcit până a doua zi, sticlele fiind învelite în pături vechi.
Deci hrana spirituală e asigurată și ea. Veniți cu căni, sticle, ce-aveți pe-acasă și.. hai noroc!
Cantina Socială 