Costiță

Băi, ce nu-mi place ziua de marți! Nici după luni numă dau în vânt, dar marți… parcă nu e nici încoa nici încolo, e așa, o zi din săptămână pusă aiurea-n calendar. Știți cum e, luni începe săptămââânaaaa… până ne dezmorțimmm… lasă că facem mâine, adică marți. Ptiu! Tocmai azi m-am trezit cu un maldăr de cartofi la curățat în fața ochilor. ” Hai, la treabă, puturosule, dacă vrei să mănânci azi”. Încerc să protestez: ” Da, bre, tanti Jeni, dar de ce numa eu, numa eu… Miruna de ce nu pune mâna pe cuțit să vină și ea lângă mine să curățăm..?” Nici n-am știut de unde vine lovitura de polinic, direct pe creștet, au! ”Măi golanule, tu ai văzut ce mâini fine are fata asta? Cum să curețe ea cartoafe? Ce să facă ea lângă tine, golanule, vrei s-o vrăjești, ai? Hai pune osu la treabă că se-ntunecă devreme de-acu..” Of, of… ce să fac, curăță Gheorghe cartoafe… dacă ți-a plăcut cartea și n-ai avut parte de ea, asta e… Se pare că nici de Miruna….În fine.

Tanti Jeni s-a hotărât azi să prepare cartofi cu ciuperci și costiță fumee, adică afumată, pe franțuzeasca bucătarilor. Păi la 4 cartofi dumneaei mai combină o jumătate de pahar de vin ( adu, bre, toată sticla că ne lămurim noi…), 2 linguri de ulei de măsline, 150 de grame de costiță afumată, pătrunjel și nelipsiții prieteni, sarea și piperul. Cum procedăm? Păi, după cum ați aflat înprealabil, curățăm cartofii. Miruna a curățat ciupercile, apoi le-am tăiat în felii măricele și grosuțe. Și cartofii și ciupercile.  Costița se taie fâșii șise pune la rumenit în tigaie. După care se adaugă cartofii și ciupercile în tigaie, se pune sarea și vinul ( mă rog… dacă mai rămâne…). Punem tigaia la foc mare și așteptăm cuminți să se evaporeze. După ce s-a evaporat, îmbătați de miros ( și de vin, of course), căutăm un capac, acoperim cu el tigaia, scădem focul de la mare la mediu și așteptăm circa 20-25 de minute. La sfârșit adăugăm piperul și pătrunjelul tocat.

Și pentru că nu poate să treacă zi fără deset, Miruna azi ne-a pregătit lapte de pasăre. Simplu și eficient: la un litru de lapte combinăm 4 ouă, 200g zahăr, 3 plicuri de zahăr vanilat și două linguri de făină. Cum făcem? Luăm ouăle și le spargem. Separăm albușurile de gălbenușuri. Se freacă cu lingura într-un castron gălbenușurile de ou împreună cu zahărul (nu tot, oprim 2-3 lingurițe pentru final), făina și zahărul vanilat. Frecăm așa cam vreo 5 minute. Apoi se pune la fiert laptele cu cele 2-3 lingurițe de zahăr rămase. Aaa, păi credeați că acu stăm și așteptăm? Noo… Păi albușurile? Le-ați uitat, ai? Păi se pune mâna pe tel și se bat până se face spumă tare. Între timp, laptele dă în clocot, cățelul Dowgird e bucuros că papă costiță, iar noi, cu o lingură înmuiată în lapte, scoatem mici bulgări din albușul bătut spumă și îi fierbem în lapte, întorcându-i din când în când. După ce se fierb se pun pe o farfurie. Acum,în laptele ce încă mai clocotește pe foc, turnăm amestecul de gălbenușuri și se amestecă mereu până se îngroașă. Se ia de pe foc și se pune în castronașe, la răcit. Pe fiecare porție se pun bulgări de albuș și, după gust, boabe de dulceață. Absolut irezistibil!

Deci vă invităm la masă, căci altfel vede omul muncii situația cu burta plină!

Bon apetit!

Anunțuri

6 Responses to Costiță

  1. ioana spune:

    nu se face asa, laptele nu tre sa fie crema. nu-mi mai amintesc ce facea strabunica cu galbenusurile, dar in mod precis guguloaiele de spuma erau IN lapte, nu PE lapte. deci nu e bine.

    • cristiangheorghe spune:

      Cred că e vorba de consistență. Dacă densitatea laptelui ( D indice L) e mai mare decât cea a guguloaielor ( D indice G) atunci cu siguranță, conform legii lui Arhimede aplicată în bucătăria științifică guguloaiele stau deasupra. Există un tratat pe tema asta, e pe aici prin bibliotecă, sunt vreo 300 de pagini de experimente în acest sens. S-a anunțat că la următoarea călătorie a navetei spațiale, se va efectua o mostră de lapte de pasăre pentru a se înregistra cum se comportă guguloaiele de albuș în interacțiunea lor cu laptele, în spațiul cosmic. Vă vom ține la curent cu rezultatele experimentelor. Vrei niște must?

  2. ioana spune:

    buei care esti, ideea ta spune ca laptele are o densitate suficient de densa incat sa sustina boabe de dulceatsa, deci ca este, de ce sa ne ascundem dupa indici, o crema in toata regula, asadar guguloii de spuma nu vor pluti precum incerci tu sa te scoti in comentariu ci vor sade si ei frumos tot deasupra cremei. eu nu vorbeam de guguloi plutitori ci exact despre densitatea laptelui care ar trebui sa le permita plutirea si nu sederea pe deasupra asa cum intentionat te exprimi tu.
    si nu-mi face nevoie de must ca am mustul meu.

  3. viatanomada spune:

    Tanti Jeni,mai primesti un pui de nomad p’acolo pa la cantina????!!!!!!!!!!Te roog,ajut la ce-i nevoie,nu fac nazuri,mananc tot mai ales daca dai si desert…..

    • cristiangheorghe spune:

      Măi, pui de nomad, ce să zic? Hai încoa și vedem noi cum ne descurcăm. Desert zici? Promit că o să facem desert în fiecare zi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: