Omuleți

Hai, că de abia azi dimineață ne-am adunat și noi pe-acasă. Până despachetează lumea p-aici, să vă povestesc ce-am pățit sâmbătă noaptea. Știți doar că eram cu tanti Jeni, Miruna și cățelul Dowgird pe coclauri, la munte. Și fiind frigu naibii în vârful muntelui unde eram noi, am făcut un mic foc de tabără. Nu vă speriați, am găsit un loc tocmai bun pentru asta să nu facem oareșce necazuri. Am făcut cartofi copți cu unt și sare, mare delicatesă. Și dă-i un cartof… o cană de vin fiert… încă un cartof… încă o cană… că de, era frig și glumele lui tanti Jeni sau zâmbetul cald al Mirunei nu prea erau suficiente să ne încălzească. Nici nu știu când ne-a luat somnul. Chiar când visam că eram fugărit pe o plajă de fetele de la ”Baywatch” ( să nu mai spuneți la nimeni…), hait! mă trezesc. Cățelul Dowgird lătra săracu de parcă văzuse ursul. Ursul, zic? Dar ursul are halogene sau ce luminează așa? Pentru că, fraților, o mare lumină se pogora din cer peste noi. Tanti Jeni și Miruna dormeau adânc în sacii de dormit, doar eu stăteam și mă minunam de așa întâmplare. Și cum se pogora lumina aia, la un moment dat aterizează lângă noi, în poieniță, un soi de minge de rugby, un pic mai mare ca o sufragerie. Mingea aia lumina așa de puternic. ”Hopa, zic, a venit poliția pădurii să ne amendeze sau ce? ” Tocmai ce se stinsese un pic mingea de rugby de ajunsese să lumineze  așa, ca o lampă de veghe, și din ea coboară patru omuleți verzi, cam subnutriți săracii… ” Hai, Foresta!” zic, convins că sunt pădurarii. Ăia mici se apropiau de mine de parcă pluteau și atunci mi-am dat seama că mi se îndeplinea visul de-o viață: întâlnire de gradul trei! Erau extratereștrii, frate! Cum se apropiau ei de mine, unul dintre ei zumzăi inteligibil: ” Pământeanule, nu te speria, am venit în pace!” ”Pace să fie, zic, dar dacă vreți să mă răpiți veniți peste vreo două zile, să mă scot și eu de la întreținere…” ”Nuuu, nu vrem să te răpim, zumzăia verzișorul. Vreau să ne ajuți să găsim delicatesele astea, am venit tocmai de departe pentru ele. Președintele planetei noastre a primit un e-mail cu oferta asta și pozele i-au plăcut foarte mult… Ne-a trimis pe noi în misiune, aici pe Pământ să le găsim, dar nu știm unde. Ne poți ajuta?  Poți ne sfătuiești și pe noi pe care să le alegem? ” Și îmi întinse cu mânuța lui micuță un soi de palmtop de-al lor pe care era, ce credeți? o ofertă de la Real Hypermarket cu mărcile lor proprii: Real- Tip, Real- Quality, Real- Bio și Real- Selection. ”Ia uite, frate, zic, ce înseamnă lupta pentru piață! A ajuns Realu să trimită oferte-n galaxie! Oare concurența o face la fel?” Și i-am strâns pe verzii ăștia mici în jurul meu și am început să le explic: ”Măi copii, Real-Tip e ieftin și bun. O alună, o înghețată, zahăr, ulei, chestii din astea uzuale, de fiecare zi, foarte bune calitativ dar la prețuri foarte mici. Dacă vreți o gamă mai variată, tot la un raport foarte bun preț-calitate, luați bunătăți din gama real-Quality: mezeluri, cereale, cafea, sucuri, niște bunătăți de biscuiți și fursecuri, totul la un preț excelent. În gama Real-Bio găsiți produse ecologice făcute numai și numai din ingrediente naturale, fără conservanți sau modificatori de aromă, protejând atât ecosistemul cât și portofelul. Iar în gama Real-Selection găsiți specialități rafinate, pentru răsfățați și pretențioși, desigur la prețuri foarte foarte bune. Eu v-aș recomanda să luați din fiecare gamă câte ceva să-l mulțumiți pe barosanul vostru, ce ziceți?” Și cum le-am arătat eu drumul către cel mai apropiat magazin Real Hypermarket, mi-au mulțumit scurt șiau și zbughit-o cu mingea de rugby către înaltul cerului. Am adormit instantaneu, cu un singur gând: ce fraier am fost…dacă-i întrebam poate îmi ziceau și ei ce numere o să iasă la Loto extragerea viitoare! Asta e.

Tanti Jeni s-a gândit la voi și a adus cu ea în sufertașe niște mâncare de ghebe proaspătă, pregătită în mijlocul naturii cu puțin timp înainte de plecarea spre casă. Sper să vă placă! Iar ca desert, Miruna a pregătit rapid specialitatea ei favorită: clătite cu dulceață și brânză de vaci. Poftă mare!

Acest articol a fost scris pentru concursul Superblog2009.

Anunțuri

9 Responses to Omuleți

  1. nik26 spune:

    Ha, ha! 😀 Simteam eu ca iar se lasa cu un vis!
    Si foarte util… Real-Bio! 😉

  2. drawforjoy spune:

    Ce peripetii! Daca nu castigi concursul inseamna ca e aranjat. Bravo!
    Mancare de ghebe pregatita in mijlocul naturii… m-ai atins! Si trebuie sa fac loc si pentru clatitele Mirunei 🙂

  3. drawforjoy spune:

    Uitasem: Blogul lu’ Tanti Jeni a primit un premiu de la mine. Sper sa ii placa 🙂

  4. viatanomada spune:

    Jeni,mai scutura-l pa flacau’asta ca aluat-o razna de tot;il ti maica intr-un stress ca vede doar omuleti si soricei,mai dai bani d’un film ceva ,s-o scoata pe Miruna la mall,ca le-ai mancat zilele si-i mai iei si la test-drive,ca stiu io cum conduci ,nici o masina nu-ti rezista

    • cristiangheorghe spune:

      @viatanomada: păi să știi că de la test-drive-ul ăla mi se trage, combinat cu vinu fiert, soro! De bani la film cu Miruna, poate-mi pui o vorbă bună că tanti Jeni nu mă lasă să o vrăje… Au, stai tanti Jeni,nu mai da, bre cu polonicu, nu ziceam nimic, nu vezi că spălam vasele???

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: