Minestrone. Mere coapte

decembrie 8, 2009

Azi dimineață m-am trezit privind pe fereastră crengile desfrunzite ale copacilor. Încă nu se luminase bine și crepusculul acela învăluia totul într-un aer magic, ca într-o poveste nordică cu zâne de gheață cu inimă fierbinte. Încercam să ascult șoapta copacilor, ca astă vară, dar ei dormeau… dormeau… cine știe ce visează ei până la primăvară când se vor trezi din nou la viață… Vai, cât mai e până la primăvară, acum îmi dau seama! Ar fi bine să mă gândesc la altceva până atunci, să-mi umplu timpul și mintea cu altceva… În fine. Am ajuns destul de repede la cantină astăzi: mi-am pus niște ”Nightwish” la căști și am zburat.:” We’re walking in the air / We’re floating in the moonlit sky / The people far below are sleeping as we fly…I’m holding very tight / I’m riding in the midnight blue / I’m finding I can fly so high above with you” Cel mai fierbinte cântec ”Nightwish”… Miruna tocmai fusese la plimbare cu micuțul  Dowgird, care lătra și alerga pe lângă ea cu limbuța scoasă, dând din coadă cu o viteză amețitoare. Tanti Jeni sorbea tacticos din cafea și ne aștepta și pe noi, în bucătărie,  cu ceștile aburinde și aromă îmbătătoare de cafea proaspăt râșnită. Da, diminețile la cantină sunt calde și liniștite, ca o cană cu lapte fierbinte îndulcită cu miere de albine …

 Acum Miruna scrie pe tăblița de la intrare, cu scrisul ei caligrafic de școlăriță premiantă, meniul zilei: ”Minestrone”. Hait, zic, tanti Jeni iar ne lovește cu specialități italienești! Știe dânsa cum să mă vindece de stările mele de melancolie 🙂 Ia să vedem cum face tanti Jeni supa asta minunată. Se folosesc o grămadă de legume: un morcov, o ceapă, trei cartofi, o jumătate de varză, un dovlecel, patru căței de usturoi, niște brocolli, 100 de grame de fasole uscată, o cană cu fasole verde, 200 grame de brânză telemea, o jumătate de linguriță de maghiran, o rădăcină de pătrunjel, două linguri de bulion, două linguri de ulei, 100 de grame de paste ( din acelea mărunte, cuș-cuș) și sare. Prima care se fierbe este fasolea uscată, care se dă în câteva clocote, apoi se scurge. Apa în care s-a fiert fasolea se aruncă, iar fasolica fiartă se pune într-o oală cu 4 litri de apă fierbinte. Se mai adaugă morcovul tăiat felii, rădăcina de pătrunjel, și ceapa tocată mărunt. După ce totul fierbe se mai adaugă pe rând, în aplauze furtunoase, restul de legume: Conopidaaa!  varzaaaaa! fasolea verdeeee!! cartofii!!!! (tăiați cubulețe, evident), dovleceluuul!!! și ultimul pe listăăă… buuliionuull!!!! Așa, după ce am obosit de aplaudat după prezentarea fiecărei legumițe, așteptăm puțin până fierbe totul apoi adăugăm pastele făinoase. Nu vă uitați la cuș-cuș-ul ăla că e mărunțel, se umflă el în supă, nu vă faceți griji. Credeți că s-a terminat? Noooo… Păi ați uitat de brânzică și usturoi? Stați să vedeți: telemeaua se rade fin și se amestecă cu uleiul care se picură în timp ce se freacă telemeaua, cam ca la maioneză. Se adaugă apoi usturoiul pisat și maghiranul tocat foarte fin. Crema asta obținută, ireztibilă de felul ei, se subțiază cu niște zeamă din supica aceea care fierbe. După ce se subțiază, se toarnă toată în oala cu supă și privim cum se dizolvă… Se mai dă într-un clocot și gataaa!!!! Minestrone e gata de servit, fierbinte, aromată și extraordinar de gustoasă! Grazie, tanti Jeni! Dacă mai punem la socoteală și bruschetele alea crocante cu roșii, vinete și usturoi care tocmai sunt pregătite de mânuțele Mirunei, e clar: meniul de azi e irezistibil.

Și cum la noi la cantină nu poate trece o zi fără desert, să vedem cu ce ne răsfață astăzi dulcea noastră colegă, Miruna. V-am spus că are un șorț de bucătărie roz? E irezistibilă, seamănă cu o bombonică fondantă, tres tres jolie! Să vedem cu prepară ea azi mere coapte: la două kilograme de mere, Miruna mai folosește 50 de grame de alune, 100 de grame de orez, 50 de grame de stafide, 100 de grame de zahăr, 250 de mililitri de lapte, două ouă, 100 de grame de unt, 100 de grame de dulceață și niște sare.  Miruna spală merele, mângâindu-le ușor sub jetul de apă,  apoi le scobește delicat. Orezul fierbe molcom în lapte, împreună cu zahărul și puțină sare. Alunele prăjite și zdrobite cu finețe de Miruna se pun în orezul care fierbe, împreună cu ouăle bătute, stafidele și untul (jumătate din cantitate). Se lasă totul încă puțin la fiert, apoi cu această compozițe se umplu merele scobite. Miruna ia cu delicatețele merele, unul câte unul și le pune într-o tavă, unsă în prealabil cu restul de unt. Tava se pune la cuptorul încins, pentru vreo 20 de minute. merele coapte se scot pe un platou și pe fiecare se pune câte o linguriță cu dulceață. Poezia lucrurilor simple, dragii mei.

Cam asta e pentru azi. Simplu, hrănitor și foarte gustos. Încă mă mai gândesc la copacii aceia adormiți. Poate într-o dimineață îmi vor șopti ce visează. Poftă bună, dragilor!

Publicitate

%d blogeri au apreciat: