Ciorbă rădăuțeană

Cred că din cauza frigului de afară, tanti Jeni s-a calat pe făcut ciorbe și supe. Adevărul e că nu știu alt agent termic mai bun decât ciorbica. Ar mai fi vinul, ca atare sau fiert, însă licoarea asta nu ține de foame. Dimpotrivă. Așa că ciorbica e cea mai bună soluție: încălzește, hrănește și ne desfată simțurile cu arome și mirosuri de neprețuit. Un fel de trei în unu. În fine.

De dimineață, în cantină miroase excelent. Atât de frumos că mi s-a făcut o foameeee…. Că tanti Jeni s-a apucat să facă o bijuterie gastronomică: ciorbă rădăuțeană. Aflăm de prin ”almanahe” că Rădăuți e un oraș din județul Suceava cu 27.759 locuitori. Între timp or mai fi plecat din ei prin lume, mai știi? Numele orașului pare a data de pe vremea sosirii primilor investitori pe aceste meleaguri, romanii, și cică ar fi derivat din ”Rottacenum”, nume dat așezării de soldații romani ce-și făceau veacul prin garnizoana Siret. Romanii au plecat fără să înțeleagă nimic din ceea ce li s-a întâmplat p-aici și au venit, în locul lor,  slavii și apoi o comunitate de evrei veseli și întreprinzători care au înființat în Rădăuțiul medieval ceea ce știu ei mai bine: un târg. Mazel tov! Șvabii au venit pe timpul ocupației habsburgice. Deci cam aglomerat Rădăuțiul ăsta, de-a lungul istoriei. În fine, gata cu istoria că asta nu ține de foame. Să revenim la cestiune. Deci ciorba rădăuțeană se compune din: un piept și spatele unui pui de găină 3 ardei grași de două culori ( 2 roșii, unul verde), o albitură ( care vreți voi, dar albitură să fie), o ceapă, 2 căței de usturoi, doi morcovi, 200 de grame de smântână ( mai grasă,așa), niște legume uscate, trei gălbenușuri de ou, sare și piper. Tanti Jeni face așa: fierbe carnea de pui împreună cu ceapa. În timpul ăsta se spală și se taie în cubulețe mici celealte legume și se are grijă să se ia tot timpul spuma accea care se formează în timpul fierberii puiului. După ce s-a fiert carnea, se scoate din supă și se adaugă în ea legumele. Cât timp ele fierb, tanti Jeni curăță carnea de pui de pe oase și le taie fâșii-fâșii. Oh, ce se mai pricepe tanti Jeni la asta! Carnea de pui tăiată se adaugă la ciorbiță, apoi se pun legumele uscate, sarea și piperul. Între timp, se pun într-un bol smântâna, usturoiul pisat și gălbenușurile de ou ( alea trei) șise amestecă până la omogenizare. Se ia ciorba de pe foc în momentul în care legumele se fierb și  ee adaugă și un polonic din ea în amestecul de smântână,  să se dilueze, apoi se adaugă smântânica asta diluată în ciorbă. Se mai fierbe puțin și ciorbica e gataaaa! Uraaaa! La masăăăă! Se servește adăugând în ea smântână și, după gust, niște oțet. Excelent!

”Dacă ciorba nu e de post, măcar clătitele să fie”, s-a gândit azi Miruna. Așa că s-a apucat să creeze compoziția de clătite din 100g de făină, 100ml de sifon, 50ml de ulei, 25g de zahăr și sare.  Făina se pune într-un vas și se toarnă treptat sifonul amestecând, astfel încât să nu se formeze cocoloașe. Se toarnă apoi, amestecând continuu, uleiul, zahărul și puțină sare. Tigaia în care se prăjesc clătitele trebuie să fie bine încinsă și se pune compoziție mai multă decât de obicei deoarece lipsa oului face ca blatul de clătită să fie mai fragil și se rupe mai ușor, clătita trebuind să fie mai groasă. Se umplu cu dulceață. Azi avem de vișine și de caise. Yummy!

Hai că azi mâncăm și bine, am învățat și puțină istorie…. Vă așteptăm cu porțile deschise și masa pusă, ca de obicei. Poftă mare!

Publicitate