Guest-Star Day: Întoarcerea lui Pataphyl!

Păi, da, acu trebuie să vă explic unde am lipsit noi toată săptămâna, nu? Să nu credeți că am fost în vreun concediu, ceva, că nu-i așa. Am fost într-o călătorie de recuperare să știți, mai ceva ca „Odiseea” lui Homer, „Baltagul” lui Sadoveanu sau „Saving private Ryan” a luu… mă rog, a lu ăia care l-au făcut. Păi, după cum știți, acu o săptămână am avut un Guest-Star Day puțin mai diferit, cu Pataphyl, invitatul nostru, reținut la Vama Aeroportului pentru posesie ilegală de condimente mexicane. Bietul de el a fost exploatat la maxim de vameși, gătind pârjoale condimentate cu praf de chili până a doua zi pentru tot departamentul Vămii. Ai naibii, nici măcar o pârjoală nu au dat pentru noi, măcar să știm și noi cum au ieșit. Noooo, nici una, băi, fraților! Mai mult, după ce l-au pus pe Pataphyl să spele vasele, l-au suit în primul avion înapoi spre US of A . Credeți că aventura s-a terminat aici? Nuuuuu… Pentru că Pataphyl nu a ajuns acasă! Și nu aveam nici un semn de la el… Nimic… Drept pentru care, tanti Jeni a hotărât să plecăm într-o călătorie de căutare a lui Pataphyl… Și l-am căutat… Și l-am căutat… Prin Nord… Prin Sud… Est… Vest… Dar fără nici un rezultat! Ne gândeam, deja,că Pataphyl al nostru a dispărut ca naufragiații ăia din LOST… Și ce credeți? Când nu mai aveam nici o speranță de a-l găsi pe Pataphyl ieri primim un mesaj de la dumnealui, pe e-mail, în spam:

Tanti Jeniiii!… Mirunaaaa!… Gheoooooooo!…. Sînt eu, Lăscărică Pataphyl… Mare confuzie, mare mister, chestia aia cu praful de chili era praf în ochi, v-au intoxicat vameșii, mai ales șeful lor Rousseau, în acte „le douanier Rousseau”! Pîrjoalele nu erau cu praf de chili, erau cu usturoi, dar n-au vrut să se afle că din cauza asta li s-au anulat intransigenților abonamentele la Operă unde s-au dus in corpore cu consoartele după ce lichidaseră cîteva lighene cu aromatul produs – tămbălău mare, mai ales că Violeta a leșinat pe bune, se pare definitiv…

Încurcături și după aia, căci cînd să mă deporteze, un gang de pirați somalezi au doborît aeroplanul cu sarbacanele și m-au închis în burta sinistrului lor vapor. Nimic de mîncare, nimic de băut, de jale am început să cînt la frunză – erau niște saci cu frunze pe care scria Made in Columbia, după o vreme am observat un copîrșeu într-un colț:

Mateloții pun la cale

Un coșciug ornat cu cale…

Pe sicriu (am observat bine a doua zi) stăteau călare Johnny Depp, Michael Jackson și Ceaușescu care silabiseau numele încrustat pe capac: E-lo-di-a…

Au mai trecut cîteva zile și mă simt foarte slăbit, noroc că nu mi-au luat iPad-ul ascuns sub maieu. De fapt e bine că am slăbit, căci în cîteva ore evadez pe sub ușă. Gardianul n-o să mă observe, căci oftează necontenit ascultînd cu ochii înlăcrimați următorul cîntec:

Pe mîine: Tomorrow is another day, vorba tinerei Scarlett O’Hara – de fapt uitasem să vă spun că nu știu să înot, deci voi părăsi nava pe aripile vîntului, Doamne Ajută! :)”

Și iată așadar, cum apare Pataphyl al nostru azi în zbor, cu un deltaplan improvizat din niște panglici late ale lui Moebius, întrețesute cu polinoame de gradul trei și propulsat de o combinație ingenioasă de rotor, gradient și divergență a unor funcții definite de șiruri recurente. Știți doar că Pataphyl se pricepe la chestii d-astea fiind matematician… În sfârșit, priviți! Pataphyl apare aici la Guest Star Day! Ah, genial! Uraaa!

Pataphyl se pregătește să aterizeze… de fapt nu, amerizează, că nimerește exact în mijlocul piscinei, în aplauzele noastre furtunoase! Putem comunica acum turnului de control că „The Eagle has landed”. Splendid! Pataphyl iese din piscină și, escortat de tanti Jeni și Miruna se așează ostenit la o masă de pe terasa Cantinei…. Bietul de el, e așa de slab încât nu era nevoie să vină cu deltaplanul, putea să se trimită pur și simplu prin fax!

Eiiii, dar cafeaua puternică și aromată a lui tanti Jeni l-au întremat repede pe invitatul nostru care, iată, acum este fresh și gata să răspundă întrebărilor lui tanti Jeni:

TJ: Ce fel de mâncare îți lipsește din România acolo, în îndepărtata Americă?

Pataphyl:Cașul de oaie și alte cîteva… varii mirodenii, ștevie pentru stufat, lobodă pentru înroșit borșul, hasmațuchi pentru parfumat salate, din astea…

TJ: Ce fel de mâncare american ți-ar lipsi dacă ai veni în România?

Pataphyl: Păi realitatea-i că nu mi-ar lipsi, de fapt ar trebui mai întîi să mă-ntorc și să stau multă vreme așa că mă-ntorc și zic: Nu răspund decît în fața Marii Adunări Naționale!

TJ: Americanilor le place ciorba de burtă? Dar mititeii?

Pataphyl: Ăia cu care am încercat nu s-au entuziasmat la ciorbe/borșuri, ciorbă de burtă am găsit la un restaurant românesc în Queens NY, nu era grozavă… Mititeii presupun că da, am făcut și eu, le-am dat și s-au dus ca nimica!

TJ: Care e cea mai bună specialitate gătită la un restaurant românesc din NJ?

Pataphyl: Mister total, am nimerit odată la un restaurant din NJ pe lîngă Trenton, scria că au specialități românești, am mîncat un gulaș – onest, dar nu grozav. Din păcate n-am ajuns prin zone populate mai compact cu români, poate-or fi pe acolo restaurante carpato-danubiano-pontice mai multe. Am găsit cum ți-am zis în NYCity, nimic remarcabil, ca să folosesc un eufemism. Prin mai se face Ziua României în Lower Manhattan, am fost de 2-3 ori, mititei (unii buni!) și cam atîta…

TJ: Care bere e mai bună: Budweiser-ul american, Budweiser-ul cehesc sau berea de Păcurari? ( am aflat de berea asta de la Georgiana din Iași)

Pataphyl: Nenea doctoru nu mă lasă, așa că răspund din ce-am aflat de la alții: aia cehească, la nevoie Stella Artois sau Corona, sau nemțească… Cică Samuel Adams (făcută pe lîngă Boston) e bună, majoritatea cică se încadrează în categoria pișvaser 🙂

Mda, complicat cu berea asta, probabil contează mult de la a câta sticlă te convingi dacă e bună sau nu… în fine!

După ce ne-a ținut o săptămână în suspans cu pârjoalele alea, iată-l acum pe Pataphyl intrând în bucătăria Cantinei și punându-și șorțul.

„Multe chichireze bucătărești am învățat de la bunica, ne explică Pataphyl, de la mama desigur, dar și de la mătușile mele, care m-au învățat avant la lettre cum să dau gust legumelor insipide & apoase din NJ aka Garden State, cărnii cu hormoni, E-urilor și altor vitamine. Așa că am suficient curaj să-mi risc existența folosind instrumente de mare risc, precum aragazul, cuțitele, răzătoarele și alte instrumente de distragere la masă. ”

Dar să-l vedem cum prepară vajnicul nostru Pataphyl, pârjoalele alea, că deja mi-e o foameeeee….. Ia fiți atenți:

„Așaaa… O să vă povestesc despre bucătăria creativă și recreativă, teoria bimilenară (căci e cunoscută de „suspinatul” încă din mileniul trecut) precum și practica maglavaisului de pîrjoale moldave peizane ad-hoc. Despre cuvîntul maglavais, inexistent în DEX online dar prezent în dicționarul urban spun doar atât: rușine domnilor lingviști! Bunica (decedată în 1964) îl folosea fără prejudecăți și n-a vrut niciodată să trăiască la oraș. Buuunn, dar să trecem la treabă.Maglavaisul de pîrjoale economice se face din: carne tocată – să zicem o livră sau juma’ de kil funcție de continent (prefer porcul, care-i cea mai bună pasăre), merge și amestec – pe aici găsesc tripleta porc-vită-vițel. Carnea să fie mai bine mai grăsuță decît prea macră. Funcție de gust se adaugă mai multe sau mai puține legume crude tocate mărunt (răzătoare, mixer, manual = irelevant) : 1-2 morcovi mărișori, 1-2 cartofi potriviți, 1-2 cepe, ceapă verde, frunze de pătrunjel fraged. Tot legume sînt și niște felii de franzelă uscate, muiate apoi stoarse, astea asigură textura pufoasă a interiorului fierbinte al pîrjoalei finale. Se zvîrl toate astea într-un lighean de tablă, se presară muuuuult piper negru măcinat și sare după gust, se frămîntă, apoi ultimele legume: niște ouă (4-5, desigur fără coajă !) pentru legat compoziția, și ce-i mai important, mult usturoi pisat – o căpățînă mare e un bun început pentru cei cu regim sever și bilete la Operă. Se dă la rece amestecul, între timp se curăță cartofii pentru piureu, apoi se fierb în apă cu sare. Cînd ochii mesenilor încep a licări de foame se scoate tigaia aia mare în care se pune mult ulei care se încinge la foc mai mult iute decît domol. Se fac gogoloaie de maglavais (cît nuca pentru chifteluțe, cît oul mărișor pentru pîrjoale) care se tăvălesc prin pesmet și se aplatizează, se prăjesc în uleiul încins pe ambele părți pînă se rumenesc frumos, mofturoșii le pot scoate pe un șervet absorbant ca să « îndepărteze excesul de ulei », ceea ce după mine e o prostie, mofturoșii să-și facă lapte degresat cu orez. Bun înțeles, n-am uitat de piureu, am strecurat bine cartofii fierți, am aruncat jumate de baton de unt (sînt patru batoane la livră), apoi i-am mărunțit bine, dacă n-ai sculă manuală de zdrobit, merge cu furculița, vezi să nu rămînă gogoloaie. La urmă niște lapte să se facă pufos, că de gustos nici nu se pune problema. Merge cu salată, cu gogoșari în oțet, cu ardei copți, cu murături. Merge cu pîine sau cu mămăliguță, de băuturi vă ocupați voi căci eu mă mulțumesc cu near beer O’Doul’s. ”

Ahhh, fraților ! N-ați păpat voi pârjoale așa de buneeee, vă garantez ! Aromate… crocante la exterior… pufoase în interior… ceva sublim ! Mai că-mi vine să zbor fără deltaplan !

Ia să vedem ce dedicații muzicale ne propune invitatul nostru :

„La recomandări muzicale, faza cu ierburile de contrabandă, aș recomanda „La mauvaise herbe” de și cu Brassens:”

„… iar pentru bere, fie și fără alcool, e bun un Brel:”

 

Eh, dragilor, hai că până la urmă am dres-o ! Cel mai lung Guest-Star Day din istoria Cantinei Sociale se apropie de final… Mulțumim lui Pataphyl pentru ziua aceasta frumoasă, pentru minunatele pârjoale și că a înfruntat atâtea pericole pentru a ajunge, în sfârșit, la noi la Cantină !

Vă așteptăm cu drag, fraților ! Luați-vă după mirosul irezistibil de pârjoale… Eu mă duc să mai mă uit la deltaplanul ăla, deh, curiozitate de inginer… Poftă mare și distracție plăcutăăă !

Anunțuri

8 Responses to Guest-Star Day: Întoarcerea lui Pataphyl!

  1. viatanomada spune:

    Faina povestea Gheo,iar reteta de parjoale de-a dreptul mirificaaaa

  2. Georgiana spune:

    Ufff ce emotii am avut! Bine ca esti bine! Pataphyle, deltaplanul ala mai e in stare de functionare?… ma gandesc ca dupa ce vin la cantina si ma infrupt din nebuniile alea de parjoale, dam o fuga la Iasi! tocmai am cumparat o bucata zdravana de cas de oaie de la piata din Alexandru!! Hai ca ma pornesc spre cantina … deja’mi ploua’n gura! Deschideti poartaaaaaaaa!

  3. para spune:

    mulţumesc frumos pentru masă.

  4. silavaracald spune:

    Una, la pachet, pentru „peştişor”, se poate? Să-şi mai schimbe şi el reţetarul. E ca Toma Necredinciosul: nu crede până nu vede. 😀

  5. Alice spune:

    Ca de obicei, foarte frumoasa atmosfera de aici! Parjoalele sunt preferatele mele, deci e de musai sa vin si eu la cantina! Pana la ce ora tineti deschis?

  6. Draw For Joy spune:

    Am o stire pentru Pataphyl: Acum 5 minute am mancat cas de oaie proaspat, alb, nesarat, zemos, si scartaitor. Nu mai puteam sa ma opresc. As vrea acum o bere nefiltrata!!! Daca nu ai, ma multumesc si cu Budweiser 🙂

  7. Pataphyl spune:

    @Draw For Joy

    Mulțumesc pentru caș, n-am cum trimite cash for caș 🙂 , așa că uite o bere nefiltrată:

    http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcT8NIxtt6hSZ7X-grXA7Tnrlr7a7NMruuskhyHJulIXdb6qQcQ&t=1&usg=__av0YGVzRGz4Raf17q0PZpsEfxFc=

  8. […] Stoica-Mujea, Lia Stoica, April – Floarea de Cireș, Neamțu Țiganu, Draw For Joy, Pataphyl cu întoarcerea lui și […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: