De Anul Nou

decembrie 31, 2010

Păi se putea să lipsesc eu de la Cantină tocmai azi? Nooo way, Jose! Dar, știți cum e, mai bine mai târziu decât niciodată.

Eh, probabil sunt ultimul pe ziua de azi care vă adresează câteva cuvinte de sfârșit de an. Ce să fac? Asta este karma mea, cum îmi zicea un amic. Întotdeauna fac lucrurile un pic mai târziu decât ar fi trebuit. Ajung la magazin cu un minut după ora închiderii. Alerg în stație pentru a vedea cum metroul/tramvaiul/troleibuzul/autobuzul închid ușile și demarează în trombă. Stau la coadă la magazin și produsul pe care-l doresc se termină exact înaintea mea. Plec cu 2-3 minute mai târziu decât îmi propun pentru că intervine ceva în ultimul moment. Și multe alte chestii din astea cu care nu vreau să vă plictisesc tocmai azi, doar am la dispoziție tot anul care vine.

Acum stau aici la Cantină, sorb din cafeluța de după-amiază ( da, m-am trezit târziu, să nu mă certați pentru asta) și mă uit la tanti Jeni și Miruna cum pregătesc dragele de ele meniul de Revelion. Păi pe lângă salate de Boeuf, A la Russe, oușoare umplute, rulouri de șuncă umplute cu salată de crudități, chifle la cuptor cu ciuperci și cașcaval și multe alte bunătăți, tanti Jeni va pregăti o delicioasă varză cu ciolan afumat:

Am spus delicioasă? Noooo… Foarte delicioasă! De fapt mirosul ăsta nemaipomenit care vine din bucătărie te face să urli de poftă precum coiotul la Luna plină. Stați să vedeți minunăție: tanti Jeni a luat o varză, o bucată de ciolan afumat, doi morcovi, un ardei gras, două cepe mici, vreo patru roșii mari, sare, boia, piper, mărar și cimbru, și le-a pus pe masa de lucru. Pentru a-și crea o atmosferă relaxată, tanti Jeni și-a pus la pick-up un disc cu „Eine kleine nachtmusik” de micul Mozart, probabil în așteptarea Concertului de Anul Nou al Filarmonicii din Vienna, pe care tanti Jeni nu l-a ratat niciodată, la teveu evident. Așaaaa… se ia varza și se taie în patru. Fiecare bucată se toacă de la vârf spre cotor, tzac-tzac-tzac, apoi se pune varza tocată într-un vas mare, se presară cu sare și se frământă cu mâinile, pentru a se amesteca mai bine sarea cu varza. Pentru că tot și-a intrat în mână, tanti Jeni se apucă să curețe ceapa, ardeiul, mocovii, le toacă mărunt,șipentru că rămăsese singur și probabil se plictisea, a venit și rândul ciolanului la tăiat în bucăți potrivite. Cred că la faza asta nu Mozart îi trebuia lui tanti Jeni, ci „Careful with that axe, Eugene” de Pink Floyd… În fine. Se călesc într-un vas ceapa, ardeii morcovii, apoi se pune varza și bucățile de ciolan. Se amestecă bine și se condimentează totul presărând sare, boia, piper și cimbru. Se adaugă apoi și o cană de apă și se lasă totul la fiert vreo 20 de minute, amestecând din când în când să nu se prindă varza de vas. Se ia vasul de pe foc și se pune în cuptorul încins pentru încă vreo 20 de minute. Trebuie verificat din când în când să nu rămână varza fără lichid, caz în care se mai adaugă puțină apă. Aoleuuu… miroase exceleeent! Între timp se dau roșiile pe răzătoare iar sucul obținut se adaugă la varză. Se mai lasă puțin la cuptor până mai scade lichidul și apoi, când este gata, se presară mărarul proaspăt tocat. Super!

Miruna, pe lângă tortul de ciocolată care va fi servit la ora 12 noaptea fix, pricomigdale, șarlote și alte creme, ne răsfață și ea astăzi cu niște delicatese cu nume cam lung: coșulețe de arahide umplute cu cremă de ciocolată și cremă de brânză. Ați auzit de ceva mai delicios? Coșulețele alea se fac în felul următor: pentru 100 de grame de arahide se mai adaugă 2 lingurițe de zahăr pudră, 2 lingurițe de cacao, 3 linguri de făină și 150 de grame de unt de arahide. Arahidele, zahărul, făina și cacao se pun în blender. După ce se mărunțesc arahidele se mai adaugă și untul și se amestecă totul din nou până la omogenizare. Se pune totul la rece vreo jumătate de oră, după care aluatul format se împarte în biluțe care se pun în forme de brioșe, întinzându-se pe pereții acestora, ca niște coșulețe. Se pun la copt la cuptor vreo 10 minute. Între timp se prepară cremele. Crema de cioco se face din 50 de mililitri de lapte cald în care se pune ciocolată menaj, vreo 100 de grame și se amestecă apoi până se topește ciocolata și se formează o cremă consistentă. Crema de brânză se formează amestecând 125 de grame de cremă de brânză cu două linguri de unt, două linguri de zahăr pudră, un plic de praf de frișcă și 150 de mililitri de lapte. Se amestecă totul până la omogenizare. Așaaaa. Acum se iau coșulețele și se umplu pe rând cu cremă de ciocolată, apoi cu cremă de brânză. Deasupra, Miruna a desenat pe fiecare coșuleț un „smiley”, din cremă de ciocolată. Nu e minunat? Sper să zâmbiți și voi cu fiecare îmbucătură din acest desert.

Eh, cam asta e o parte din meniul din noaptea asta specială. Nu vor lipsi atmosfera caldă și prietenoasă, cu care tanti Jeni și Miruna ne-au obișnuit mereu.

Și acum, ce să vă urez eu pentru noul an? În primul rând, vă doresc să fiți sănătoși. În al doilea rând, vă doresc să fiți mai buni. Mai buni cu voi înșivă și mai buni cu ceilalți. Să vă reușească toate planurile constructive și să vi se îndeplinească toate dorințele bune. Aveți grijă, așadar, ce vă doriți. Să aveți un an plin de împliniri și de liniște sufletească. Să fiți iubiți!

Hai că dacă mai continui mult cu urările de Anul Nou ne apucă Sfântul Ion. Mai bine mă duc în pivniță să scot vinul în carafe și sticlele de șampanie să le pun în frapiere.

Vă așteptăm dragii mei, cu bunătăți, drag și voie bună!

Petrecere frumoasă și un An Nou Fericit tuturor!

LA MULȚI ANI!


%d blogeri au apreciat: