Guest-Star Day: Raluxa

Dragele mele, dragi mei, sper că aveți cu toții un început fericit de primăvară! Chiar dacă nu este cald și frumos peste tot, să știți că aici, în perimetru Cantinei Sociale, țurțurii de gheață s-au topit și zăpada a făcut loc cu resemnare veselelor petice verzi de iarbă proaspăt încolțită. Au mai apărut și câțiva ghiocei pe care cățelul Dowgird îi tot adulmecă jucăuș și grijuliu să nu-i strivească, iari păsărelele au început să cânte triluri primăvăratice, spre disperarea motanului Stanislas care nu poate să-și continue somnul de frumusețe. Știți doar că e singura activitate pe care o desfășoară cu mare plăcere, în afară de ronțăitul cartofilor prăjiți, desigur.

Eiii, dar să vă zic de ce e aici la Cantină este vremea asta minunată de primăvară: un motiv foarte serios este faptul că invitata noastră de azi la Guest-Star Day are un zâmbetul și privirea atât de calde încât am senzația că joacă un rol covârșitor în fenomenul de încălzire globală… Doamnelorrrr și domnilorrrrr…. Aplauze și urale pentruuuu… Raluxaaaaaaa!!! O prezență deosebită, invitata noastră de azi: fragilă și delicată, Raluxa pășește alături de tanti Jeni și Miruna  în incinta Cantinei Sociale și ne va delecta cu niște minunate delicii culinare. Dar despre asta un pic mai încolo…

Dragi mei, este greu să scrii în câteva cuvinte o prezentare despre Raluxa. Pe numele ei adevărat, Raluca Popa,  domnișoara este un membru extrem de activ al comunității online. Deși a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București, Raluxa nu activează în presă. ” A fost o alegere personală din timpul facultății, generată de demotivarea cruntă pe care am experimentat-o pe băncile acesteia”, se destăinuie ea într-un interviu. În prezent, Raluxa se ocupă de marketing online la o binecunoscută firmă de profil și își așterne cu măiestre gândurile pe BLOGUL personal, pe care vă sfătuiesc din toată inima să-l citiți: acolo veți descoperi ce persoană sensibilă este draga noastră Raluxa.

Eiiii, dar să vedem ce ne spune invitata noastră de azi despre latura ei culinară:

”Mama gătește demențial. De altfel, mama mea e (de la natură) blondă cu ochi albaștri, iar din pozele pe care le-am pregătit îți poți imagina cât semănăm:) Așadar, e ușor de crezut ca n-am moștenit de la ea nici deprinderile culinare desăvârșite. Ce-i drept, nici nu m-a chinuit suficient:) m-a lăsat în pace, să învăț și să îmi petrec timpul după placul inimii. Și uite ce-am ajuns acum!”

Eh, rău nu a procedat mama Raluxăi, vă spun eu! Și sunt convins că invitata noastră de azi mai are câte ceva de mărturisit în legătură cu latura ei culinară, dar asta vom afla în urma obișnuitului interviu pe care i-l va lua tanti Jeni, la cafeluța cea fierbinte și aromată servită pe măsuța din bucătărie. Să le ascultăm…

T.J.:Te-ai născut în Brăila, un frumos oraș-port al Dunării. Cât de mult îți place peștele și cât de des mergeai la pescuit, în copilărie?

Raluxa: Relația mea cu peștele e una de iubire+ură. N-am mâncat niciodată ciorbă de pește, de exemplu. Și asta pentru că există un număr limitat de chiuvete pline de baloane și solzi de pește pe care le poți vedea în copilărie înainte să ți se „acrească” de pește pe termen lung. Apetitul pentru acest tip de mâncare a venit abia după ce m-am distanțat un pic de Dunăre, lipoveni, crapi-caras, piețele de pește și meniurile tradiționale de acasă. Iar acum, instinctiv, aleg mai mult peștele de apă sărată, de la banala hamsie la versatilul ton. Cât despre pescuit… nu vreau să mă iau de pasiunea atâtor oameni, dar pur și simplu nu înțeleg ce faci pe un mal atâta vreme uitându-te la un fir în apă. Not for me!

T.J.: În câteva cuvinte: în ce măsură cărțile și cursurile de marketing și branding nu se potrivesc cu piețele românești?

Raluxa: Piețele românești au o chimie aparte în care, dincolo de principiile universale care acționează la fel, trebuie să iei în calcul specificul local ce de multe ori îți oferă provocări suplimentare. Acțiunea de viralizare, de exemplu, e mai îngreunată de factori precum egocentrismul utilizatorului care nu vrea și nu înțelege de ce ar da share, de ce ar aprecia ceva ce găsește pe net. Plus: suntem puțin informați și reticenți la acțiunea de cumpărare online. Vrem totul gratis, inclusiv produse care, pe bună dreptate, costă bani (software, cărți, muzică, filme, servicii). Asta face piața locală mai dificilă.

T.J.:Ai trăit o perioadă la Londra: care ți s-a părut cea mai bună specialitate specific englezească?

Raluxa: Doamne, nu-mi aminti de mâncarea englezească! Oribil de insipidă, chiar și pentru nepretențioși. Prin „vitrinele” diner-elor, mâncarea arată foarte bine dar atât. În afara de dulciurile care au o oarecare savoare, a mânca tradițional englezesc e un act de martiriu. Oricum, și ei sunt „infestati” de fast food, dar și salvati de specificul indian și chinezesc, ce mai condimentează un pic peisajul gastronomic de acolo.

T.J.:Există diferențe între ceea ce se mănâncă de obicei la un eveniment organizat pentru bloggeri,în general și unul organizat pentru blogosfera feminină, în special?

Raluxa: Aici trebuie să menționez, înainte de orice, articolul meu despre mâncatul la evenimente: http://raluxa.com/mancatul-la-evenimente/ . Lumea e reticentă la asta, și așa cum spuneam în articol, mai ales bărbații. Așadar, la evenimentele pentru bloggerite, dincolo de faptul că preparatele sunt mai fine, mai savuroase și mai atent pregătite, se mănâncă mai cu poftă. Și asta înseamnă foarte, foarte mult pentru buna dispoziție a participanților care se traduce, până la urmă, în succesul unui eveniment.

T.J.: Care este specialitatea culinară preferată de tine și gătită de mama ta?

Raluxa: Sunt multe, mult prea multe. Din nou te servesc cu un link spre blogul meu:P ce să-i faci, asta ți se întâmplă când mă inviți la tine în bucătărie! http://raluxa.com/acasa-e/ . Aici am descris pe scurt senzația de a retrăi copilăria prin mâncarea pregătită de mama. În general, chestiile tradiționale: ciorba de pui, murăturile, pilaful, tocănița, musacaua, sărmăluțele au o savoare incomparabila. Când le fac eu, parca sunt de lemn 🙂

T.J.: Care bucătărie internațională este preferata ta?

Raluxa: Obișnuiam să mă imaginez logodită cu bucătăria chinezească, ce-mi răsfață și acum simțurile într-un mod inimaginabil. Dar in ultima vreme, Băiatul Drăguț (http://alexoda.ro ) m-a înghiontit spre mâncarea indiană și nu-mi pare rău. Decât după ce mănânc ceva foarte – foarte condimentat:D

Ei, uite așa, Raluxa mă convinge să particip la mai multe evenimente din astea cu bloggeri. Nu cred că există bufet suedez care să-mi reziste… Uff, dar numai gândul la asta îmi provoacă o foame nesfârșită… Raluxaaaa… bate gongul și hai să vedem ce mâncăm azi, te rooog… Să-i dăm cuvântul:

”Educația culinară minimă pe care mi-am însușit-o vine exclusiv de pe Internet. Deși sunt o fire destul de conformistă, când vine vorba de ingrediente îmi trebuie o disciplinare suplimentară, pentru că nu sunt în stare să respect o rețetă. Primul impuls e să improvizez după placul inimii, ceea ce de multe ori a rezultat în dezastre culinare sau, mai rău, mediocrități insipide. Tocmai pentru că internetului îi datorez puțină cunoaștere gastronomică, azi voi recomanda două rețete găsite online:

Prima este ”Steak cajun cu salată de roșii prăjite”:

Pentru asta avem nevoie de: patru vrăbioare macre de mânzat, o jumătate de linguriță de boabe de piper negru, o jumătate de linguriță de boabe de piper verde, o jumătate de linguriță de semințe de chimen, o linguriță de oregano uscat, doi căței de usturoi, 4-6 roșii, o legătură de pătrunjel, o linguriță de mentă uscată , un ardei iute verde, o ceapă roșie, coaja de la o lamiae, două linguri de ulei de măsline extravirgin, zeama de la o jumătate de lămâie.

Când am văzut rețeta asta, am salivat instantaneu. Până în ziua de azi, n-am apucat să o concretizez. Cred că încă mai aștept un Crivăț care să-mi aterizeze în bucătărie și să se apuce de miracole:)

Am respectat întocmai indicațiile domnului Crivăț: am măcinat usturoiul, cele două feluri de piper, chimenul și oregano. Le-am amestecat cu un pic de sare și cu coaja de lămâie. Bucățile de carne le-am bătut un pic cu ciocanul, apoi le-am frecat bine cu amestecul de condimente și le-am dat la rece pentru 2 ore. Între timp, am tăiat roșiile în jumătăți și le-am pus pe grătar, cu partea tăiată în jos, le-am lăsat cam 5 minute pe fiecare parte, până au început să se ardă, apoi le-am amestecat cu pătrunjelul tocat mărunt, ardeiul iute tăiat și el mărunt, menta uscată și ceapa tocată. Am pus uleiul de măsline, sare și piper și le-am amestecat bine. Când a venit vremea, am pus carnea pe grătarul încins bine, câte 3-4 minute pe fiecare parte, să nu se pătrundă prea tare și să fie suculentă – dar, dacă vă place mai pătrunsă, puteți s-o lăsați un pic mai mult. Combinația dintre carnea aromată și picantă și salata de roșii prăjite e… pur și simplu wow! Unde mai pui că nici nu-i așa greu de făcut. J”

Eheeee… nici nu se putea o ocazie mai nimerită să inaugurăm grătarul pe anul ăsta! Mulțumim Raluxa, e… mmmmmm… super delicios!  Dar… ce mai avem azi în meniu în afară de stea-ul acesta superminunat?

Să-i dăm cuvântul Raluxăi:

”În loc de desert vă voi propune un sandviș special: el se numește ”twittersandwich”.

Mi s-a părut simpatic acest sandviș deoarece este un experiment social, iar noi bloggerii și twitteriștii suntem „animale” foarte sociale:). Sunt convinsă că sandvișul are un gust special, de aceea îl recomand tuturor onlinerilor. Îl voi cita în continuare tot pe domnul Crivăț, creatorul ideii acestui minunat sandwich, care a fost până la urmă o creație colectivă, după cum urmează: Prima dată am făcut sosul de iaurt (l-a vrut foarte tare Claudiu). O lingură de iaurt de oaie și bivoliță, o lingură de ulei de măsline, o lingură de mărar tocat (din păcate, n-am avut decât uscat), doi căței de usturoi (au înlocuit mujdeiul pe care-l vroia Sebi). Așa zisele mini-ciabatta le-am tăiat în jumătate. Peste una dintre jumătăți am pus salată (cum au propus Natalia, Ștefan și Sebi) și mozzarella (cum au vrut Daniel și Dragoș) tăiată în felii nu foarte subțiri, că erau „baza”. Am pus apoi felii de ceapă roșie (așa mi-a zis Makavelis, iar Dragoș l-a susținut). Peste ceapă am pus felii reci din mușchiul rămas de ieri. Apoi am pus muștar (tot Daniel l-a vrut și pe ăsta). Am adăugat apoi felii de roșii, mai groase, ca să echilibreze brânzeturile ce vor urma. În plus, roșii au vrut Anca, Bogdan, Natalia, Corina, Bogdan Pantoc și ImpreunăReușim, nu puteam să le ratez. Peste ele am pus oregano, cum au cerut Sorin, Ivo și Marian. Peste roșii am presărat un pic de parmezan ras (cum au vrut TVdece-ii) și am pus felii subțiri de telemea de capră, cum a vrut Roxana. Cealaltă jumătate de … ciabatta, să zicem, am uns-o cu sosul de iaurt. Am pus „capacul”. Ca să-l puteți mânca, trebuie să-l presați bine de tot :)”

”Cât despre mine, zice Raluxa, … momentan sunt la dietă, deoarece mă așteaptă în scurt timp o vacanță în costum de baie și trebuie să pierd micile acumulări de la Crăciun și alte sărbători cu iz de ciocolată:) Așa că vă dezvălui fotografii cu micul dejun, respectiv prânzul meu de azi. Și cu niște flori. Pentru că bucătăria, înainte de a fi un bastion al gustului, trebuie sa fie un templu al frumuseții, al esteticului. Chiar si necomestibil.”


Interesant sandwich-ul ăsta prezentat de Raluxa, se cunoaște efortul colectiv al bloggerilor de a realiza un sandwich perfect, iar acesta nu e departe de acest deziderat. Scuzați-mă că vorbesc cu gura plină, dar… nu am mai rezistat… Mffff….

Raluxa, dedicații muzicale pentru ziua asta minunată?

”Dedicațiile de pe YouTube recomandă, pentru ca e săptămâna femeii la început de martie, două dintre cântărețele mele preferate: Tori Amos și Laura Pausini. Sper să îți inspire audiența. O primăvară frumoasă tuturor!”

Eiiii, dragilor, chiar dacă invitata noastră de azi este la dietă, ne-a răsfățat cu niște delicioase bunătăți! Eu am scos din pivniță vinul cel roșu care merge de minune la steak-ul acela. Haideți așadar cu mic cu mare să vă răsfățați cu aceste bunătăți pregătite de draga noastră Raluxa. Mulțumim din suflet dragei noastre invitate pentru ziua minunată de azi și … cunoasteți deja îndemnul, da? Dați năvală și poftă mareeee!!!

Anunțuri

3 Responses to Guest-Star Day: Raluxa

  1. […] personal In ciuda unui proaspat inceput regim, Tanti Jeni m-a invitat azi in bucataria din Cantina Sociala, acolo unde am discutat despre bucataria mamei, aversiunea fata de pestele brailean si doua dintre […]

  2. virusverbalis spune:

    Chiar ca pofta mare! :))

  3. […] Simona Rădoi, Laurențiu Matache ( Pixelul Albastru), Ratatouille ( Coolnewz), Lorena Lupu, Raluxa, Miruna Siminel, Mihaela Luca, Adrian Rafail, iYli, Alina Popescu, Eugen Istodor, Ionuț Oprea ( […]

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: