Guest-Star Day: Gregorie Casă

 

IERI

„Tanti Jeni, zic, cine v-a pus să-l invitați pe ăsta azi la Guest-Star Day?”

Dumneaei se tot foia prin bucătărie, inventariind și verificând totul ca înaintea unei inspecții de rang înalt de la vreo instituție sau chiar de la Marea Sălătăreasă, însăși: „Așaaa, oalele sunt la locul lor, tăvile.. aragazul funcționează perfect… cuptorul… băi, Gheorghe, lasă întrebările stupide pentru mai încolo! Mai bine ajută-mă să termin verificarea p-aici că acu ajunge doctoru Casă și – Doamne ferește! – s-o apuca de gătit p-aici!” Ufff, deci până la urmă inevitabilul se va produce! Ilustrul personaj Gregorie Casă va veni azi la Cantina Socială să ne prezinte modul său dezastruos de a găti ceva : ” Păi cum tanti Jeni? Din atâția și atâția oameni pricepuți la bucătărie, matale l-ai ales tocmai pe nesuferitul și zăpăcitul ăsta să vină azi?” Tanti Jeni se așeză pe scăunel, obosită, privind pe fereastra bucătăriei dacă vine musafirul: ” Băi Gheorghe, am pus pariu cu Miruna, pe 100 kile de cartofi de curățat, că Gregorie Casă ăsta nu e în stare să fiarbă nici măcar un ou! Să se convingă și ea că în afară de pălăvrăgeli nu e bun de nimic individul. De aia l-am invitat, capisci?” zise dumneaei, ridicând autoritar degetul arătător spre mine.

Miruna așteaptă la poartă, emoționată, ca o adevărată admiratoare a acestui personaj. „Scrie foarte frumos, păcat că publică atât de rar…” ,îmi zicea Miruna aseară despre Gregorie Casă, după ce a aflat că l-a invitat tanti Jeni azi. Pe mine nu m-a impresionat foarte tare tipul ăsta: pe lângă faptul că este un comentator foarte cinic și agresiv pe anumite bloguri, scrierile lui de pe blogul Buimacii se vor cu miez și morală, dar sunt convins că ele nu sunt ceea ce par… Știu, o să ziceți că sunt gelos și de aia am părerea asta despre el. Ufff… aș vrea să zică Miruna și despre mine că scriu frumos… nu, nu mă refeream la caligrafie, da?

„Tanti Jeni, zic eu îngrijorat, aveți grijă cu ăsta, și dumneata și Miruna, că se dă la voi. Pare el un tip respectabil așa, dar se dă la toate gagicile care îi ies în cale! I-ai citit scrierile?”

Tanti Jeni îmi arătă polonicul de la brâu: „Hehehe… numai să încerce… va avea o zi proastă… ah, dar iată că sosește invitatul!” zise dumneaei și privirăm amândoi pe fereastră cum Miruna îl întâmpină pe Gregorie Casă și-l conduce la braț către bucătăria Cantinei. Hm, parcă s-a agățat de brațul lui prea tare…

„Bună ziua, bună ziua”, zise dumnealui, oferind câte un buchețel de flori foarte frumoase Mirunei și lui tanti Jeni, iar dintr-o sacoșă scoase două sticle: una de vin „pinot-noir” și una de șampanie „Dom Perignon”: „Era o nuntă la restaurantul situat vis-a-vis de locuința mea. Am trecut pe acolo să cunosc mireasa și să fac rost de florile astea și ceva băutură pentru azi” ne mărturisi Gregorie Casă, făcându-ne complice din ochi.

Tanti Jeni îl invită să ia loc la o măsuță pentru interviu, servindu-l cu cafeaua cea fierbinte și aromată, așa cum face cu toți invitații săi.

TJ: Care a fost cea mai cinică remarcă pe care ai făcut-o vreodată la masă?

Gregorie: ” Mi-a plăcut foarte mult sarea. A fost extrasă cumva dintr-o mină de a Dvs, proprietate personală?” Gazda a plâns o săptămână.

T.J.: Ce ai gătit prima oară? Dar ultima?

Gregorie: Mi-e greu să spun că am gătit vreodată. Am avut câteva tentative și vreau să zic că am o colecție de cărți de bucate. Însă de câte ori am vrut să pun în aplicare am fost descurajat de felul în care începe fiecare rețetă: ” Se ia un vas curat din bucătărie…” așa că renunț de fiecare dată.

T.J.: ce feluri de mâncare preferi?

Gregorie: Cele cu ochii căprui ( și privi zâmbind cuceritor spre Miruna care se fâstâci toată) și cele cu ochi albaștri ( și privi cu cacelași zâmbet spre tanti Jeni care-și aranjă subit și cochet o șuviță roșcată rebelă de pe frunte). Ah, despre ce era vorba?

„Despre nimic domnu Gregorie” am intervenit eu destul de nervos punând capăt interviului, ” Ar fi momentul să ne demonstrați câte ceva din măiestria dumneavoastră culinară!”

Dumnealui zâmbi privind cu subînțeles la cele două doamne și se ridică în picioare. „Voi folosi șorțul de bucătărie al dumneavoastră, domnișoară…” și se apropie de Miruna cea îmbujorată, dezlegându-i delicat șorțul cel roz… Hmmm! Asta e prea de tot!

Eii, dar hai să vedem ce ne va găti azi ilustrul personaj. Adicăăă, să vedem cine va câștiga pariul: tanti Jeni sau Miruna? Va fi, deci, în stare Gregorie Casă măcar să fiarbă un ou?

„M-am interesat aseară și am găsit această rețetă minunată de sufleu pe care o voi îmbunătăți personal cu o inovație proprie.”zise invitatul și se apropie de tăblița pe care de obicei Miruna scrie caligrafic meniul zilei, șterse ce era scris acolo cu mâneca hainei și se apucă să deseneze o schemă:

„Se curăță cartofii, vreo două kilograme. Se fierb. Apoi pasează bine obținându-se un soi de puree. După ce este gata se amestecă cu brânză rasă, două gălbenușuri, o ceașcă de lapte și se amestecă bine. După care se adaugă albușurile și se pune totul la cuptor într-un vas uns cu unt. După ce e gata se servește cu smântână și unt proaspăt.”

„Excelent, excelent!” exclamă Miruna aplaudând și gândindu-se că va câștiga pariul, ” să vedem cu gătiți sufleul acesta!”

„Dar inovația de care ziceați unde e?” întrebă tanti Jeni privind-o pe Miruna gen ” nu te bucura prea devreme, draga mea”.

Gregorie Casă simțea că acolo la tablă era în elementul lui și completă schema entuziast: ” Voi amesteca ouăle separat ca pentru omletă, voi încălzi laptele și voi pune toată compoziția la cuptorul cu microunde pentru a fi un sufleu mai grandios”. Zis și făcut.

Scoase tigaia Mirunei din rastel, cea în care ea face clătite și pe care i-am făcut-o cadou anul trecut de ziua ei. Puse uleiul la încins apoi își aminti că nu a scos cartofii din debara. Puse câțiva la repezeală într-o oală pe care apoi a umplut-o cu apă până la refuz și o puse la fiert pe aragaz, lângă tigaia cu uleiul care deja începuse să sfârâie. „Fierbem cartofii în coajă” spuse dumnealui doct. Focul era prea tare și apa dădu repede în clocot iar uleiul din tigaie începu să sfârâie amenințător, timp în care Gregorie Casă căuta o metodă prin care să spargă ouăle cu lama unui cuțit, proiectând pe tablă un dispozitiv gen ghilotină. Calculele sale fură întrerupte de tigaia care luă foc. Dumnealui se repezi la aragaz, luă tigaia în flăcări și o băgă la repezeală în oala cu cartofi și apă clocotită pentru a o stinge, totul petrecându-se sub privirile înmărmurite ale mele, ale Mirunei și ale lui tanti Jeni.

Ultimul lucru pe care mi-l amintesc a fost o explozie puternică și pe Miruna care striga din răsputeri: „Nuuuuu… tigaia meaaaa.. șorțul meeeu!” iar tanti Jeni disperată striga la fel de tare: „Cantina meaaaaa!”

M-am trezit spre seară, aruncat în curte, cu motanul Stanislas la căpătâiul meu. Mi-am amintit cu greu ce s-a întâmplat acolo, dar am rememorat totul când le-am găsit pe tanti Jeni și Miruna, pline de funingine și cu șorțurile zdrențuite, fiind aproape gata cu curățenia prin bucătărie. „Ah, te-ai trezit, mititelule?” zise ironic tanti Jeni. Hai că n-au fost pagube mari, în afară de geamul acesta prin care ai zburat din bucătărie direct în spatele curții, mai ceva ca Otto Lilienthal cu primul său planor!”

„Și invitatul? Invitatul nostru unde e?” am întrebat îngrijorat. „N-a pățit nimic, nesuferitul! Și-a cerut scuze și a plecat în grabă… Zicea că trebuie să fure mireasa de la nunta aia de la care s-a aprovizionat și să plece cu ea în luna de miere… Sper să nu-l mai prind pe-aici!” zise cu năduf tanti Jeni.

Ufff, m-am liniștit! Deci Miruna și l-a scos de la inimă pe personajul ăsta nesuferit! Păcat însă că a pierdut pariul și va trebui să curețe cartofii ăia… Hm!

„Tanti Jeni, zic, uite care-i treaba. Știu că Miruna a pierdut pariul, dar nici dumneata nu l-ai câștigat! Gregorie Casă e un dezastru în bucătărie, dar a demonstrat că poate fierbe totuși cartofi! Și încă în coajă!” zic eu triumfător, gândindu-mă că astfel o scap pe Miruna de la corvoadă și voi mai crește în ochii ei…

Tanti Jeni s-a gândit un pic apoi spuse: ” Ai dreptate. Dar pentru că ai spart frumusețe de geam în bucătătie și nu ai participat la operațiunile de curățenie, vei curăța tu cele 100 de kile de cartofi” și se apucă din nou de dereticat prin bucătărie.

Fraților, așa s-a încheiat ieri cea mai dezastruoasă ediție de Guest-Star Day de la Cantina Socială. Trebuie să mă apuc de curățat cartofii ăia și să caut un șorț și o tigaie nouă pentru Miruna că tocmai vine ziua ei.

Pe data viitoare!

Anunțuri

6 Responses to Guest-Star Day: Gregorie Casă

  1. April spune:

    Stii ceva Gheo, cred ca esti invidios pe Gregorie asta…are farmec, ce mai … na, ca m-a cucerit si pe mine chiar daca e dezastru-n bucatarie 😛

  2. silavaracald spune:

    Ahaaa. Deci aici mi-a fost pezevenchiul, de mi-a lispit de la comentarii!
    Și eu, care speram că are gripă de-aia rea, de început de sezon, când virușii-s mai săltăreți și mai forțoși ca oricând! 😀

  3. Georgiana spune:

    mda, Gregorie… cunoaştem.

  4. Florina spune:

    mda, dacă-l mai prinzi, întreabă-l, te rog, la cîte grade se consideră că are băutura febră?

  5. iuria spune:

    :))) genial. Tipic!
    Am ras cu pofta!
    Dar oare cine o fi mireasa norocoasa ?!?!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: