Macrou odihnindu-se. Cuib de privighetoare plecată în țările calde.

Azi e taaaaare frumos afară! Soare, cer senin, parcă ar veni primăvara! Cred că de aceea sunt cuprins de o stare de melancolie preponderent artistică. Și doar știți când mă cuprinde melancolia mi se face fomică. Așa că, ce mai tura-vura, hai să dau o fugă la Cantină să vedem ce specialități speciale ne pregătesc pentru azi dragele noastre tanti Jeni și Miruna.

Pfuaaaa… ajung acolo și ce să vezi? Vremea asta frumoasă de toamnă le-a cauzat și lor o stare melancolică… Clar! Azi vom mânca ceva artistic… Ia să vedem:

Tanti Jeni este cuprinsă astăzi de o puternică dorință de a găsi noi forme de exprimare artistică. Drept pentru care dumneaei a luat o din raft o tavă termorezistentă și s-a gândit să conceapă azi o operă de artă inspirată de tendințele post-modernismului culinar cu puternice accente piscicol-vegetale: ”Macrou odihnindu-se”. După cîteva clipe de concentrare, dumneaei și a pregătit masa de lucru: opt macrouri mici, patru cepe mari tăiate rondele subțiri, două linguri de pesmet, opt cartofi măricei tăiați și ei tot rondele subțiri, două linguri de unt, , o lingură de ulei, sare, piper, nucșoară rasă, jumătate de pahar de vin alb. Încerc să dibuiesc mesajul subliminal al rondelelor subțiri de ceapă și de cartofi… hmmm… dar să vedem ce mai urmează. Nelipsitul pick-up din bucătărie asigură fundalul sonor inspirațional și anume ASTA, că dumneaei e mai romantică, așa,  atunci când creează opere de artă culinară.  Cuptorul a fost pus să se încălzească la 200 de grade Celsius. Apoi tanti Jeni, cu grație, a uns tava termorezistentă cu ulei și a așezat pe fundul ei, rondelele de ceapă. Pe mijloc, a pus peștii pe care -a presărat cu pesmet. Foarte frumos… macroul acela așezat peste stratul de rondele de ceapă arată așa de bine… De jur împrejurul peștilor se pun rondelele subțiri de cartofi. Se adaugă sare, piper și puțină nucșoară rasă. Untul, făcut bucățele mici, se repartizează uniform pe toată suprafața capodoperei. Se adaugă un pahar cu apă. și se pune la cuptor cam 30 de minute. Pe la jumătatea timpului de coacere se adaugă vinul alb. Capodopera este gata când rondelele de cartofi sunt fragede.  Foaaaarte frumos… Curat post-modernism culinar.  Pentru înțelegerea completă a mesajului sugerat de această operă de artă, tanti Jeni vă propune un mujdei de usturoi de-al nostru: pășunisto-semănătorist.

Mare pasionată de studiul păsărilor Miruna ne pregătește azi un desert ornitologic: cuib de privighetoare, fiindu-i dor de aceste păsări care ne încântă cu cântecul lor în serile de vară. Pentru asta, ea are la dispoziție: un pachet de foi pentru plăcintă, 150 de grame de miez de nuca, 150 de grame de zahăr tos, 150 de mililitri de apă, 100 de mililitri de ulei vegetal, esență de rom, 2 pliculețe cu zahăr vanilat și o jumătate de lingurita scortisoara macinata. În timp ce pregătește acest delicios desert de post, Miruna ne povestește că privighetoarea (Luscinia megarhynchos) este o mică pasăre migratoare, cântătoare, insectivoră care se înmulţeşte în Europa şi Asia, şi îşi petrece iernile în sudul Africii. Ce viață pe ele! Măcar o vedere ar putea și ele să ne trimită de acolo… În fine.

După ce decongelează pachetul de foi de plăcintă, Miruna ia o foaie și o unge cu ulei lăsând pe lățime o fâșie neunsă de doi centimetri. Pliază apoi foaia în două până la porțiunea neunsă și o rulează pe un băț cu diametrul de un centimetru, tot până la porțiunea neunsă. Practic din foaia de plăcintă se obține un rulou având din profil forma literei P culcate. Buuuun… Ruloul astfel obținut se ”inghesuie” pe bățul pe care s-a rulat spre mijloc, devenind astfel mai mic și mai încrețit. Se trage de pe băț, păstrându-I forma și se curbează ușor, obținând un cerc care are mijlocul umplut de fâșia neunsă a foii de plăcintă. Acestea sunt cuiburile. A naibii transformarea asta geometrică! Se procedează la fel cu restul de foi de plăcintă care s epun apoi într-o tavă îmbrăcată cu hârtie de copt. Se pun la cuptor pentru vreo jumătate de oră până când cuiburile capătă o culoare aurie. Între timp, Miruna prepară siropul, fierbând apa cu zahărul și adăugând scorțișoara, esența de rom și zahărul vanilat. După ce scot cuiburile din cuptor, se umple mijlocul lor cu nuca pisată și se stropesc din belșug cu sirop. Se lasă apoi la răcit și gataaa! Cuiburile sunt gata pentru a fi degustate cu poftă!

Vă invităm așadar la galeria de artă culinară deschisă azi la Cantină! Am scos vinișorul alb din pivniță și Miruna a pregătit un minunat ceai de mere cu scorțișoară. Totul este pregătit pentru vizionare și degustare, așadar, hai! Dați năvală și poftă mareee!!!

Anunțuri

5 Responses to Macrou odihnindu-se. Cuib de privighetoare plecată în țările calde.

  1. Florina spune:

    ce oportunist macroul ăsta, se odihneşte în cuibul privighetorii. 🙂

  2. psi spune:

    precvum macroul mă odihnesc şi eu privind la tinerii care se cred privighetorile româniei… ăăă… vocea româniei, da, da… 😀
    săru-mâna pentru bunătăţuri. am venit mai târzior da facem repetiţii pentru ziua naţională! 😉

  3. angela spune:

    chiar voiam o reţetă de macrou, altfel decît la tigaie cu usturoi. pupici lu’ tanti jeni!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: