8 Martie. Fântâna de cioco.

Martie 8, 2012

Așaaaa… deci a venit și 8 Martie, ziua femeilor din lumea întreagă. Cu această ocazie vreau să felicit și să urez La Mulți Ani dragelor noastre, să fiți iubite și să știți că pentru noi ziua voastră este în fiecare zi. Vă puuup! ( de asta azi m-am bărbierit gigea și m-am dat cu aftershave-ul ăla special de miroase foaarte frumos…) Azi am adus un braț mare de orhidee la cantină, pe care aștept să vi le dăruiesc cu drag.

După cum probabil bănuiți, și anul acesta le-am pregătit lui tanti Jeni și Mirunei o programare all-day-long la un spa pentru a se răsfăța așa cum se cuvine cu ocazia acestei zile speciale, deci ele vor lipsi de pe aici toată ziulica.

Și uite așa am rămas numai noi băieții la Cantină, adică eu, motanul Stanislas și cățelul Dowgird, pentru a vă răsfăța așa cum se cuvine, pe voi, dragele noastre vizitatoare. Dar cum? Aș dori anul acesta să vă oferim ceva special. L-am trezit pe motanul Stanislas, dându-i pe la nas cu un cartofior prăjit, apoi l-am chemat și pe cățelul Dowgird, fluierând scurt după el, așa cum face Miruna când îl cheamă la joacă. ”Cu ce le răsfățăm azi dragele noastre vizitatoare?” i-am întrebat. Dowgird a început să latre vesel și energic. ”Zice că mai bine să vă întreceți, care ajunge primul la copacul din spatele curții Cantinei”, a tradus prompt motanul Stanislas, căscând apoi așa de tare că i-au trosnit fălcile. ”Clar, zic eu deznădăjduit, n-am nici o bază în voi, iar eu n-am nici o idee… Ce ne facem acum?” Stanislas se întinse căscând din nou și zise: ” Cred că am eu o idee… Știu un truc pe care l–am încercat mai demult la o petrecere… Dar trebuie să-mi amintesc rețeta…” și adormi din nou.

Deja mă apucase deznădejdea când, Stanislas se trezi brusc, strigând: ” Ah, mi-am amintit! O treime neagră, o treime albă și o treime cu lapte!” și apoi făcu un gest cu lăbuțele din față. Dintr-un nor de lumină, apăru… ce credeți? O fântână magică de ciocolată! E, asta da vrajă, musiu Stanislas! Ciocolata curgea molcolm și liniștit din vârful fântânii, revărsându-se în pelicule strălucitoare în platoul de la bază, pentru a urca din nou, în acest ciclu dulce, parfumat și magic. Iar în jurul fântânii, printr-o nouă vrajă, motanul Stanislas făcu să apară platouri cu fructe feliate și bețe de bambus, tocmai bune pentru a apuca cu ele feliile de fructe și a le îmbăia în dulcele valuri de ciocolată, devenind un adevărat răsfăț gustativ.

”Cred că e inutil să zic că ciocolata și fructele sunt inepuizabile, doar sunt magice” preciză Stanislas. ”A, și nu îngrașă, desigur!” mormăi el înainte să pice din nou în lumea somnului.

Gata, ne-am scos! Am așezat frumos fântâna în sala de mese, cu platourile de fructe și am scos apoi din beci, rezerva noastră de șampanie franțuzească care ne-a rămas de la Revelion.

Uff, dragele mele! Acesta este cadoul nostru pentru această zi de 8 Martie! Vă așteptăm să vă înfruptați din ciocolata asta minunată din fântână, ungând cu ea feliile de căpșuni, mere, ananas, kiwi și alte fructe delicioase care vă așteaptă cuminți pe platouri. Iar apoi să ciocnim o cupă de șampanie în cinstea voastră! Hai dați năvală și… LA MULȚI ANI!


Păstrăv umplut cu jambon și costiță fumee. Brioșe cu portocale și scorțișoară peste tot.

Martie 6, 2012

 

Ca de obicei, la ședința de dimineață din bucătăria Cantinei avem discuții foarte interesante, multe dintre ele inspirate din documentarele văzute cu o seară mai devreme la teveu: ba despre Camionagii Ghețurilor care acu testează drumurile mortale din Anzi, ba dacă extratereștrii antici erau chiar extratereștrii sau oameni veniți din viitor, ba despre pădurile amazoniene sau despre fauna din stepele ruse. Evident, nu putea lipsi din topic hocheiul, având discuții aprinse dacă Toronto Maple Leafs va prinde sau nu playoff-ul NHL anul acesta,  după schimbarea antrenorului. Vom trăi și vom vedea.

La finalul ședinței, tanti Jeni sorbi cu nesaț  ultima înghițitură de cafea și ne spuse pe un ton solemn: ” Să știți că aseară am avut o revelație!” apoi făcu o pauză, pentru a adăuga suspans momentului. Miruna și cu mine o privirăm cu interes pe dumneaei, fiecare cu ceașca de cafea încremenită într-o mână și farfurioara în cealaltă mână, așteptând continuarea. Până și motanul Stanislas, care dormea cum îl știți,  deschise un ochi pentru a afla ce revelație a avut tanti Jeni.

”Să știți că mi-am dat seama de ce nu am câștigat până acu la Loto!” zise dumneaei rupând tăcerea ce se lăsase în bucătărie. ”Dacă aș fi luat potul cel mare, sunt precisă că m-aș fi aflat pe vaporul Costa Concordia în momentul catastrofei și acu eram pe lista de dispăruți! Și fără mine se ducea naibii Cantina! Asta e!”

”Eeee, tanti Jeni, zic eu, nu-mi fac eu griji pentru matale! Precis fugeai și matale cu căpitanu vaporului și apăreai și în ziare, pun pariu!” Miruna se prefăcu că scapă lingurița sub masă și se aplecă după ea, pufnind-o râsul, timp în care tanti Jeni punându-și șorțul de bucătărie Îmi zise: ” Mă, Gheorghe, cred că mai degrabă fugea el cu mine. Și după ce că te am pe tine aici care mă spoliezi de mâncare mă mai pricopseam și cu căpitanu ăla care m-ar fi spoliat de bani… Deci vezi de ce nu am câștigat eu la Loto până acu?” Apoi îmi ordonă să mă duc în beci si să aduc ultimele bucăți de jambon și costiță afumată că avem treabă cu ele. În timpul ăsta, dumneaei scoase din frigider niște păstrăvi. Ei, da, azi vom fi răsfățați cu păstrăvi umpluți cu jambon și costiță afumată! O adevărată delicatesă, fraților! Ia fiți atenți cum procedează tanti Jeni:  

La patru păstrăvi, dumneaei mai combină două felii de jambon proaspăt, 250 de grame de ciuperci, 200 de grame de costiță afumată mărunțită, un pătrunjel, o ceapă de apă, două legături de ceapă verde, vin alb, sare, piper.

După ce taie mărunt jambonul, ciupercile, ceapa de apă, cea verde și pătrunjelul, le amestecă și le asezonează cu sare și piper, după gust. Apoi, ia oala de pe foc și în acest amestec adaugă oul bătut bine, până spune tot, și un pic de vin alb, sec, așa cam un sfert de pahar.  Umplutura fiind gata, tanti Jeni umple păstrăvii cu grijă cu acest amestec, îi coase cu răbdare să nu-i rupă și apoi îi așează într-o tavă unsă cu unt. După ce adaugă sare și piper pese păstrăvi, îi acoperă cu o folie de aliminiu și îi pune la cuptorul preîncălzit, pentru vreo 20 de minute. Apoi scoate folia, și pine din nou tava în cuptor până când păstrăvii devin aurii și gataaaa!!!! Sunt buni pentru servire! Fiecare porție este garnisită de crutoane crocante și aurii, însoțite de un pic de costiță afumată mărunțită. Un deliciu, fraților, un deliciu!

Miruna cea dulce s-a gândit azi să aducă un aport de vitamina C în meniul de azi, pregătindu-ne niște delicioase brioșe cu portocale și scorțișoară.

La trei căni de făină,, prințesa dulciurilor mai combină o jumătate de cană de suc natural de portocale, o jumătate de cană de zahăr, o cană de ulei, coaja rasă de la o portocală, o linguriță de scorțișoară măcinată, puțină sare și un plic și jumătate de praf de copt.

Miruna pregătește două vase: într-unul amestecă făina cernută, împreună cu praful de copt și scorțișoara, iar în celălalt, sucul de portocale cu uleiul, coaja rasă de portocală, zahărul și sarea. După ce zahărul s-a dizolvat de tot, cu mânuțele ei delictate, Miruna toarnă amestecul lichid peste cel de făină și amestecă bine totul până la omogenizare, obținând aluatul de brioșe. Acesta e turnat în hârtiuțele acelea speciale și pus la cuptorul preîncălzit la 175 d egrade, pentru vreo 23-25 de minute.

Aiiii, ce pufoase și bune suuunt! Trebuie neapărat să gustați și voi!

Deci cam acesta e meniul pentru azi, fraților! Eu am pus vinul alb și sec în carafe, un companion numa bun pentru păstrăvii ei aurii. Vă așteptăm așadar cu mesele pregătite! Dați năvală și poftă mareee!!!

La mulți ani, David Gilmour! 🙂

Guest-Star Day: Boglarka Costin

Martie 1, 2012

Nici nu se putea mai bine, dragele mele și dragii mei! Azi e și 1 Martie și joia de la Cantina Socială, deci cu adevărat o zi deosebită!

Drept pentru care, tanti Jeni și Miruna au invitat azi pe cineva cu totul și cu totul special: o adevărată artistă a torturilor! Doamnelooor și domniiiiiloooooorrrr!!! Aplauze și urale pentru Boglarkaaaa Costiiiiiinnn!!!

Ei da, aplauzele și uralele sunt pe măsură, mai ales că Bogi ( așa cum îi spun prietenii) nu a venit cu mâna goală azi la Cantină, ci a adus cu ea și o serie de exponate, pe care le veți viziona mai târziu.

Invitata noastră de azi este absolventă a două facultăți, ambele din Cluj: prima, Colegiul de Biblioteconomie, din cadrul UBB și cea de-a doua, secția Foto-Video-Procesarea computerizată a imaginii din cadrul Universității de Arta si Design. Deci, o artistă în toată puterea cuvântului, ale cărei  opere de artă le puteți admira AICI.

Mai degrabă le-aș numi torturi artistice, nu opere de artă. Anul acesta, de ziua fetiței mele am vrut să-i fac un tort mai special, învelit în pastă de zahăr și decorat cu cățeluși modelați din ciocolată, ea fiind înnebunită după câini și după ciocolată. Pentru asta, am început să mă pregătesc cu o lună înainte, m-am documentat mult de pe internet, am preparat pasta de zahăr și ciocolata de modelaj, am cumpărat materiale de lucru și m-am apucat de exersat. Tortul a avut mare succes, am fost chiar întrebată dacă l-am cumpărat de la o renumită cofetărie. Așa am prins curaj să merg mai departe cu acest hobby, am postat câteva poze pe facebook și prietenii au început să mă roage să le fac și lor torturi pentru diferite ocazii. În scurt timp, am ajuns să trimit torturi chiar și la Cluj sau Târgu Mureș. Vreau să și mulțumesc pe aceasta cale tuturor celor care m-au încurajat, au avut încredere în mine și mi-au dat șansa să creez aceste torturi.(…)  Internetul e cea mai mare sursă de inspirație, totul am învățat de pe bloguri, siteuri de specialitate, tutoriale și, bineînțeles, din propriile greșeli. La realizarea figurinelor mă ajuta mult și jucăriile și revistele, cărțile fetiței mele.”, declară Bogi într-un interviu.

Să vedem ce ne spune însă despre latura ei culinară:

”Îmi place să mănânc, dar prefer să petrec cât mai puțin timp în bucătărie, și mai mult cu fetița mea (are 4ani). Mâncarea mea preferată este creierul pane cu cartofi prăjiți, dar prefer să-l gătească altcineva, mie nu mi-a ieșit niciodată foarte bine. Gătesc mâncăruri cât mai simple și rapide, nu am răbdare pentru rețete stufoase. În prima fază am învățat să gătesc de la mama, apoi ajunsă în cămin studențesc, am învățat câteva lucruri și pe cont propriu. Acum, de multe ori inventez ceva în funcție de ingredientele pe care le găsesc în frigider, important e să fie gata în timp scurt.”

Păi mi se pare normal: mâncăruri simple, rapide, pentru a aloca timp cât mai mult creării torturilor artistice, nu? J

Dar să vedem ce ne mai dezvăluie Bogi în timpul discuției cu tanti Jeni la obișnuita cafeluță puternică și aromată servită la măsuța din bucătărie. Să le ascutăm…

TJ: Ce viitor au bibliotecile, în forma lor clasică, în era informațională?

Bogi: Cred că bibliotecile clasice nu mai sunt clasice de mult timp, înseamnă mult mai mult decât cărți și reviste, iar dacă continuă să țină pasul cu noile tehnologii și moduri de transmitere a informatiei, vor exista în continuare. Desi tot mai puțini sunt cei care citesc și merg la bibliotecă, îmi place să cred că întotdeauna va exista o anumită categorie de oameni pentru care cartea este de neînlocuit.

TJ: Ce fel de tort ți se pregătea în copilărie, cu ocazia zilei tale de naștere?

Bogi: Habar n-am, nu țin minte să fi avut vreun tort mai special în copilărie, nici de gustul lor nu-mi amintesc, nici de aspect.

TJ: Cum crezi că au evoluat torturile moderne față de cele de pe vremea Inchiziției?

Bogi: Fierul s-a înlocuit cu zahărul 🙂

TJ: Când ai făcut primul tău tort și ce succes a avut el?

Bogi: Nu țin minte primul tort, undeva prin liceu, probabil, a fost demult oricum. Primul tort învelit și decorat cu fondant l-am făcut acum aproximativ un an și a fost foarte apreciat, de atunci decorarea torturilor a devenit un hobby full-time pentru mine.

TJ: Ce stil din artă ai aplica la ornarea unei salate de Boeuf?

Bogi: Rococo 🙂 Chiar nu știu, nu mă pricep la ornat mâncare, decorez doar torturi.

TJ: Ce scenă din filmele clasice ale lui Disney ți-ai dori să imortalizezi pe un tort?  Dar din filmele de animație din ultimii ani?

Bogi: Din filmele clasice ale lui Disney am reprodus deja personaje, cele mai de succes fiind Pisicile Aristocrate, în schimb mi-ar plăcea să fac un tort inspirat din desenele rusești „Aventurile lui Cippolino”, unde personajul principal este o ceapă, înconjurat de alte personaje legume și fructe. Sau „Parisul vesel”, genericul Galei Desenelor Animate de pe vremuri.  Filmele de animație din ultimii ani nu prea le cunosc.

Ah, ce amintiri frumoase din copilărie… Musette, Jaune Tom, micul Robespierre… cu câtă emoție am privit ”Parisul Vesel” pentru prima dată… Cu aceeași emoție l-aș privi și acum! Dar să trecem peste momentul acesta duios al amintirilor animate și să vedem ce ne gătește astăzi Bogi, pentru că deja se apropie ora prânzului și ne e cam fomică…

”Mâncarea pe care o fac atunci când nu am timp sau chef de gătit este orezul cu pește și porumb:

Se pune la fiert un pahar de orez prefiert într-o cană de apă, și se pune sare. Se fierbe aproximativ 2 minute cu  capac, apoi fără, să rămână boabele întregi. Când e fiert orezul, se amestecă cu o conservă de ton în ulei și 2-3 linguri de boabe de porumb, eventual și puțină sare, după gust. Se presară cu pătrunjel verde tăiat mărunt și se stropește cu puțină zeamă de lămâie.  Poftă bună!”

Miammmm…. Ce gustos e! Ingrediente simple, dar combinate absolut delicios! E timpul să mai luăm o porție și să vedem ce ne prepară Bogi pentru desert:

”La desert vă propun un tortuleț ușor de preparat și răcoritor, cu ganache de ciocolată cu mentă, mie îmi place foarte mult această combinație:

Prepararea cremei se începe cu o seară înainte: 300 de grame de ciocolată neagră cu menta Anidor se topește în 250 de mililitri de  frișcă lichidă încălzită (folosesc doar frișca din smântână, nu vegetală) și se amestecă până la omogenizare. Se răcește bine de tot la frigider câteva ore sau cel mai bine de seara până dimineața. Apoi se bate cu mixerul până devine spumos și se amestecă cu încă 250 de mililitri de  frișcă bătută spumă cu două linguri de zahăr.  Această cremă se pune între straturi de pișcoturi de șampanie îmbibate în cafea, ca și la tiramisu. Se pune câteva ore la rece înainte de servire. Poftă bună!”

Mmmmm… ce arome încântătoare… să știți că a meritat așteptarea… pișcoturile, crema, au un gust sublim…. Cred că Bogi va mai trebui să prepare vreo câteva torturi din astea azi să ajungă la toți…

SĂ vedem ce ne propune ca ambianță sonoră invitata noastră de azi, în timp ce savurăm bunătățile făcute de ea și vizionăm exponatele cele dulci și artistice:

”Pentru că e cea mai bună trupă românească după părerea mea și au scos cel mai bun album unplugged pe care l-am auzit până acum:”

      

”Pentru că îmi aduce aminte de filmul lui Terry Gilliam și pentru că Pink Martini va concerta în Cluj la sfârșitul lunii mai: ”

           

Minunat, fraților, minunat! În sala de mese, s-a lăsat tăcerea… toată lumea ascultă muzica propusă de Bogi, mănâncă și privește cu admirație minunatele torturi prezentate de invitata noastră de azi. Vă invit și pe voi, dragii mei să treceți pe aici! Eu stau la intrare și voi împărți dragelor noastre vizitatoare câte un mărțișor și un buchet de zambile parfumate! Hai, dați năvală și poftă mareeee!!!


%d blogeri au apreciat asta: