Supă de roșii cu topping de busuioc. Prăjitură cu prune

Nici nu știți cât de mult îi place lui tanti Jeni să stea toamna în bucătărie! Păi are dreptate, să știți. Nu mai e zăpușeala aceea de vară și mai ales, are la dispoziție felurite feluri de legume și alte bunătăți cu care să ne răsfețe în bucatele ei minunate. Acum, de exemplu, dumneaei contemplă cum fierb molcom legumele pentru o supică aromată.  ”De când eram mică-mi place asta”, zice tanti Jeni, cu coatele pe marginea mesei, obrajii sprijiniți în pumni și privirea ațintită-n lichidul care fierbea în vas. ”Stăteam lângă mama în bucătărie și priveam minute-n șir cum dansează legumele fierbând în oala cu supă.”, continuă dumneaei, oftând apoi prelung. Apoi se ridică, își puse mâinile-n șold și-mi zise: ” Ei, gata, Gheorghe, ajunge lenevitu și contemplatu… Dă fuga-n cămară! Trebuie să te prezinți la mine cu următoarele: roșii, ceapă roșie, țelină, ardei gras, busuioc  și niște oțet de vin roșu! Hai, ai venit?”

M-am conformat degrabă, doar știți că nu e de glumit cu tanti Jeni când dă ordine. M-am dus în cămară, așadar, le-am pus pe toate în căruțul de serviciu și m-am conformat. ”Da ce faci cu ele, tanti Jeni?” am întrebat curios. ”Iaca o supă de roșii cu busuioc, că se face rapid! E târziu, vin musafiri la masă și nu am ce le pune în farfurii.. ufff!”

Hai să vă povestesc cum procedează dumneaei: la vreo cinci roșii mari frumoase și coapte, mai folosește un ardei verde, doi căței de usturoi, o ceapă roșie, două-trei  felii de țelină, două lingurițe de oțet de vin roșu, o linguriță de ulei de măsline, două grămăjoare de busuioc, mari cât să-ncapă în căușul palmei, niște frunze de țelină, un pic de cimbru tocat mărunt și un litru din supa aceea de legume care tocmai fierbea în oală. Ce să mai, numai bunătăți!

Pentru început, tanti Jeni opărește roșiile în apă clocotită, vreo 20 de secunde, după cronometru. Doar știți cât de precisă e dumneaei.

Apoi se apucă de altă operațiune foarte dragă și anume tocatul legumelor. Țac-țac-țac, ardeiul, ceapa, țelina, toate sunt tocate mărunt cu excepția simpaticului usturoi și sunt puse la călit în ulei de măsline cu puțină sare, la foc mic. Dup ce se caramelizează ceapa, se adaugă usturoiul, se mai ține totul la călit vreo 5 minute. Apoteotic, se adaugă apoi roșiile tăiate cubulețe și se toarnă oțetul, lăsându-se totul la foc mic încă vreo zece minuțele. După careeee….. tanaaaaa! Tanti Jeni toarnă supa de legume peste fabulosul amestec…  Acum, ca un vers final dintr-o poezie despre toamnă, dumneaei pune delicat frunza întregaă de țelină, presară cimbrul mărunțit și piper, după gust. Se fierbe totul la foc mic, iar frunza de țelină se scoate din supica asta delicioasă, lăsând în ea toată aroma ei minunată…

Însă absolut fantastic la supica asta delicioasă este topping-ul: frunzele de busuioc mărunțite, împreună cu leiul de măsline și un pic de sare grunjoasă, pune într-u mojar și amestecate bine până se obține o compoziție cremoasă… Mmmmmm…. Tanti Jeni pune câte un pic din acest topping peste fiecare porție de supă de roșii, iar alături, câte două felii de pâine prăjită cu mozzarela, picurate deasupra cu un pic de ulei de măsline cu aromă de usturoi… Ei, ce ziceți? Câte porții să-i zic lui tanti Jeni să vă oprească pentru azi?

Ah, dar atenția îmi este brusc abătută de Miruna care, la departamentul deserturi pregătește ceva absolut fabulos: o delicioasă plăcintă cu pruneeeee!!!!

Pentru aluat, ea a așezat pe masa de lucru așa: două ouă, juma de kil de făină, 250 de mililitri de lapte, un plic de drojdie uscată,  un plic de zahăr vanilat, vreo trei linguri de zahăr, o jumătate de linguriță de sare și coaja rasă dela o lămâie.

Pentru început, Mirunica amestecă 100 de mililitri de lapte călduț cu o linguriță de zahăr, pune în el drojdia și lasă totul la dospit vreun sfert de oră.

După care, amestecă făina cu sare și coajă de lămâie, toarnă deasupra drojdia dospită și amestecă ușor cu mânuțele ei delicate, punând apoi ouăle bătute bine de tot și restul de lapte călduț în care a fost topit restul de zahăr. Miruna frământă aluatul din ce în ce mai puternic, adăugând uleiul undeva spre finalul operațiunii, oprindu-se din frământat până nu-i mai rămâne aluat pe mâini. Apoi, castronelul cu aluat, acoperit cu un șervet, e pus la dospit într-un loc călduț pentru vreo oră,așa, până se dublează ca volum, apoi se întinde obținându-se blatul pentru prăjiturică. Ar trebui să se obțină blat cam pentru două tăvi.

Acum, Miruna pregătește umplutura dintr-un ou, un kil de prune coapte și frumoase, scorțișoară,  150 de grame de smântână grasă și două linguri de zahăr pudră.

Dulcea prințesă a deserturilor folosește telul pentru a bate oul, adăugând treptat smântâna și zahărul pudră, amestec pe care, după ce este omogenizat și cremos, îl unge peste aluatul întins și pus în tavă. Urmează apoi prunele care au fost spălate, tăiate în jumătăți și fără sâmburi, așezate peste umplutură cu miezul în sus. Peste ele, ca o ploaie binefăcătoare, Miruna presară scorțișoară și unge apoi prunele cu puțină smântânică.

Toată această capodoperă este pusă în cuptorul preîncălzit la 175 de grade pentru vreo 20 de minute.

Ahhh, cu ce arome minunate se umple bucătăria! Acum, Miruna scoate tăvile din cuptor, le pune la răcit și presară peste ele zahăr pudră pentru decor. Mmmm, ce bună trebuie să fieeeeee! Abia aștept să mușc o bucățicăăăă!!!

Eh, dragilor, cam acesta e meniul pentru azi. Vă așteptăm cu supica fierbinte și prăjitura cu prune porționată.

E destul pentru toată lumea așa căăăă…. Dați năvală și poftă mareeeeee!!!!

Anunțuri

11 răspunsuri la Supă de roșii cu topping de busuioc. Prăjitură cu prune

  1. Georgiana spune:

    am o foame de lup!!! tanti Jeniiiiiiii, ți-am zis vreodată cît de mult te iubesc? 😳

  2. viatanomada spune:

    Parca stia Tanti Jeni ce pofta imi e de prajitura cu prune; doua portii , te rog TJ, din sufletul meu de dependenta de dulciuri, plssss

  3. psi spune:

    tanti jeniii! a mai rămas ceva și pentru pisic?
    miaooo!

  4. matilda spune:

    Tanti Jeni, mă uimeşti ! Mi-am petrecut toată vara peste gîrla aia mare, de-i zice ocean. Americanii au un fel de supă aproape identică, iar pîinica aceea prăjită cu minunea de deasupra, ei o numesc „bruschetta”. Deh, habar n-au de bucătăria noastră !
    Mi-ai redeschis dorul de soare, de răsfăţ gastronomic cu aromă de busuioc…
    Să fiţi sănătoşi !

    • cristiangheorghe spune:

      Dragă Matilda, să fii sănătoasă și tu! 🙂 Să știi că americani au importat o mulțime de specialități culinare europene, unele chiar cu succes, bruschetta fiind un aperitiv italian senzațional 🙂 Cu ce bunătăți minunate te-ai mai răsfățat pe acolo? 🙂

  5. matilda spune:

    Mi-a plăcut foarte tare guacamole. Adică avocado (fructul trebuie să fie foarte copt) bine pasat, amestecat cu o roşie d-aia bună, tocată mărunţel, cîteva felioare de ardei iute, totul întins pe pîinică prăjită. Crede-mă, este formidabil ! Gustos, răcoros şi…sănătos ! Scade colesterolul cît ai zice „avocado” ! :))
    Mai vorbim.

  6. Zamfir spune:

    Nu mai pot: am răsfoit câteva reţete şi … mi-am inundat stomacul cu salivă! Din păcate, gras – nu am voie, dulce – nu am voie, …

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: