Guest-Star Day: Prințesa Brianna Caradja

Bun găsit, dragele mele și dragii mei! Sunt amețit și bulversat, mai ceva ca de obicei. Păi tanti Jeni se chinuiește de azi dimineață să mă învețe să fac reverențe. Păi , da, că dumneaei și Miruna se pricep la așa ceva, doar sunt absolvente de Școală de Bucătărese și acolo sunt cursuri speciale de reverențe. Dar eu, care am văzut asta numai prin filme, de unde să știu? Și uite așa încearcă tanti Jeni să mă învețe cum să mă aplec, la câte grade, cum să flexez genunchiul, cum să țin coatele și cum să țintuiesc privirea în pământ șoptind ”Alteța Voastră…” cât mai suav. Pfuaaa… Și Miruna, ascunsă după draperie, râde pe înfundate, de nu mai poate, când vede ce nepriceput sunt și cât de tare o enervează stângăciile mele  pe tanti Jeni. Ufff… sper să-mi iasă așa cum trebuie reverența până la urmă pentru că nu vreau să greșesc în fața invitatei noastre de azi de la Guest-Star Day… Cum nu știți cine este? Păi hai că vedeți acușica pentru că iată, tocmai se află la poarta Cantinei acolo unde este întâmpinată de tanti Jeni și Miruna: doamnelooor și domnilorrrrrr, aplauze și urale nesfârșite pentruuuu… Alteța Saaaa, Prințesa Brianna Caradjaaaaa!!!!!

Wow! Ce primire fraților! Ce intrare triumfală a Alteței Sale! Eu trec peste reverență, îi sărut mâna și îi deschid ușa de la bucătăria Cantinei, acolo unde dumneaei ne va dezvălui câteva aspecte despre latura sa princiar-culinară.

Prințesa Brianna Caradja face parte dintr-o familie de care sunt strâns legate evenimente istorice ale noastre, doi dintre strămoșii ei ocupând tronul Munteniei: Nicolae ( 1782-1783) și Ioan-Gheorghe ( 1812-1818). Printre ceilalți strămoși iluștri ai invitatei noastre de azi, se numără și bunica Briannei, Ecaterina-Olimpia Caradja, născută Krețulescu ( 28 ian. 1893 – 26 Mai 1993), foarte cunoscută în lume pentru acțiunile sale filantropice.  ”Bunica a fost întotdeauna  cunoscută pentru acțiunile sale umanitare. În timpul Primului Război Mondial, a lucrat ca voluntar în spitalele de tifos ale refugiaților în Moldova, împreună cu Maiestatea Sa Regina Maria. Bunica îmi povestea cum purtau amândouă uniformele acelea de surori medicale, făcute din mătase. Amândouă se îmbărbătau spunând că mătasea este bună pentru așa ceva deoarece microbii alunecă mai bine pe acest material”, ne mărturisește Prințesa Brianna. Tot ea continuă: ” Complexul de orfelinate ”Leagănul Sf. Ecaterina” înființat de bunica, a atras în 1920, atenția organizației predecesoare UNICEF-ului. O delegație de la Geneva a vizitat aceste orfelinate pentru a vedea cum funcționează sistemul de plasament familial al orfanilor, concept unic la vremea aceea. Paradoxal, sistemul dezvoltat de bunica Ecaterina a fost implementat în toate țările din Vest, în timp ce la noi, odată cu venirea comunismului, a fost desființat. Orfelinatele au fost naționalizate în 1948, iar bunica a reușit să fugă în Franța cinci ani mai târziu, ascunzându-se pe un vas și ajungând pe Dunăre la Viena. După revenirea în România, în 1990, bunica a deschis Leagănul de Copii de la Arcul de Triumf, vizitat în timpul vizitei și al concertului din România, de Michael Jackson.”

Demne de menționat sunt și acțiunile bunicii Ecaterina Caradja din timpul celui de-al doilea război mondial, când a devenit recunoscută mondial pentru opoziția sa față de participarea României în război alături de Germania nazistă și modul în care a avut grijă de prizonierii de război americani, piloți care bombardau Ploieștiul, și i-a îngrijit în spitalele proprii, facilitând apoi fuga lor în Italia. Aceste activități au fost povestite de cei care s-au aflat atunci în grija ei, numind-o ”Angel of Ploiești”.

Ei, dar cam atâta despre istoria familiei invitatei noastre de azi. Pe Brianna o cunoașteți cu toții și trebuie să știți că a moștenit de la bunica ei dorința puternică de a trezi la viață conștiințe și a le alătura cauzelor nobile.

Să vedem însă ce aflăm despre latura culinară a Alteței Sale, Prințesa Brianna Caradja, în urma obișnuitului interviu al lui tanti Jeni, la cafeluța fierbinte și aromată servită pe măsuța din bucătărie:

T.J.: Titlul princiar: responsabilitate sau privilegiu?

Brianna: Titlul princiar impune o responsabilitate maximă, deoarece te obligă să iei o atitudine cât mai deschisă față de oameni. Fiind o personalitate puternică și hotărâtă, tind să rup etichetele pline de naftalină de pe titlul meu princiar și să mă comport ca o prințesă a secolului XXI.

T.J.: Cine și când te-a învățat să gătești? Există vreo școală specială de bucătărie pentru prințese?

Brianna: Cea care m-a învățat să gătesc a fost viața în sine. Am trăit singură de la o vârstă fragedă: facultatea, primul job… Așa că aveam două posibilități: găteam sau muream de foame. Sunt o gurmandă, drept pentru care am căutat să personalizez fiecare rețetă pe care o învățam. O școală specială de bucătărie pentru prințese nu există, însă noi, prințesele, învățăm de mici protocolul de masă. Acesta include o mulțime de reguli prin care stăpâna casei comunică cât mai clar bucătăreselor ce va include meniul unui dineu oficial, cum va fi așezarea la masă a invitaților în funcție de rangul acestora și alte criterii similare. Protocolul acesta este foarte riguros și implică o cunoaștere foarte bună a celor care vor fi invitați la dineul respectiv: gusturi culinare, orientare religioasă și orice alte preferințe, pentru a nu servi persoana respectivă cu vreun fel de mâncare nepotrivit.

T.J.: În poveștile cu prinți și prințese, conții și baroni sunt personaje preponderent negative, iar ducii personaje pozitive. E o simplă coincidență?

Brianna: Tanti Jeni, ce povești ai citit dumneata? În cele pe care le citeam copiilor mei când erau mici, personajele negative erau regine mame vitrege, precum și cei menționați de tine în întrebare. Nu cred că rangul nobil are de a face cu tipul de personaj, pozitiv sau negativ.  Băieții mei au făcut cunoștință cu o mulțime de povești, deși, personal, nu toate mi-au plăcut din cauza subiectului horror și a situaților uneori dubioase în care se află unele personaje. Nu înțeleg, de exemplu, de ce multă lume  este indignată sau interzice copiilor să se uite la filme horror, când însăși poveștile copilăriei sunt pline de asemenea elemente. Luați de exemplu, operele fraților Grimm, niște adevărați maniaco-depresivi după părerea mea, sau chiar povești autohtone precum ”Capra cu trei iezi”.

T.J.: Care din strămoșii tăi erau pasionați de bucătărie?

Brianna: Aș vrea să menționez mai întâi despre urmașii mei pasionați de bucătărie: fiul meu, Maximilian, face o tartă cu lămâie absolut ucigaș de bună! Despre strămoși cu pasiuni culinare pot să spun că nu am avut. Ei s-au ocupat cu diverse alte hobby-uri dar nici o poveste de familie nu menționează că vreun strămoș de-al meu avea îndeletniciri culinare. Femeile din familia mea se ocupau de protocolul de masă, comunicând bucătăriei ceea ce trebuie pregătit și cum trebuie aranjată masa în funcție de invitați sau de mesele zilei. Tot ele se ocupau, de asemenea, de coordonarea aprovizionării cu ingrediente, de la moșie.

T.J.: Ce bunătăți preferă copii tăi să le gătești?

Brianna: Am doi băieți, cu vârste de 20, respectiv 21 de ani și bunătățile preferate de ei s-au transformat în timp în cantități! Ambii duc o viață sportivă ceea ce le creează un imens apetit, așa că orice gătesc trebuie să fie în cantități demne de o popotă. Printre preferatele lor se numără lasagna, pui barbecue și cartofii franțuzești făcuți ca în Franța, nu o anatemă și abominație așa cum se gătesc aici în România.

T.J.:  Care este cel mai plăcut aspect din viața unei prințese? Dar cel mai neplăcut?

Brianna: Dragă tanti, dat fiind că interacționez cu foarte mulți oameni în activitățile mele, am plăcerea să întâlnesc uneori oameni  deosebit de haioși.  Aceasta ține de partea plăcută a vieții de prințesă.  Legat de celălalt aspect, aș menționa conversațiile interminabile și obligatorii cu oamenii stufoși.

T.J.: De care bucătărie națională ești mai apropiată: cea franceză, unde te-ai născut, cea americană,unde ai trăit, sau cea românească, unde locuiești acum?

Brianna: De toate din cele trei. Din fiecare am câte ceva preferat.  De la francezi ador brânzeturile și nu concep o masă fără această delicatesă. Ce să fac? J’adore le frommage.  De la americani îmi plac preparatele lor specifice, printre altele, hamburgerii făcuți ca la mama lor sau potatoes skin. Din bucătăria românească ador jumările și cefele bine rumenite la tigaie.

T.J.: Cu ce bunătăți te răsfăța în copilărie bunica ta, prințesa Ecaterina-Olimpia?

Brianna: Bunica mea a trăit exact 100 de ani, dar nu a gătit niciodată. Nu și-a fiert singură nici măcar un ou. Îmi aduc aminte, însă, că atunci când locuiam cu ea în Statele Unite avea o slăbiciune pentru ciupercile pane. Umblam amândouă când ne era poftă la  fast-food-ul nostru preferat să ne delectăm cu aceste bunătăți.

Ah, ce delicii a enumerat acolo prințesa noastră dragă! Oare cu ce ne va răsfăța astăzi? O întrebare pusă tocmai la timp pentru că Alteța Sa tocmai și-a pus șorțul de bucătărie și se va apuca de treabă. S-o ascultăm, așadar:

”Am menționat mai devreme despre potatoes skin, un fel de mâncare foarte delicios și iubit în Statele Unite. Vă voi prepara astăzi acest fel, după o rețetă care are un succes nemaipomenit la mine în familie.

Pentru 10 cartofi, voi folosi 10 felii de bacon și brânză Cheddar, rasă. Cartofii se spală și se pun la cuptor, la copt, pentru vreo oră, la 200 de grade, după ce i-am uns pe fiecare cu ulei amestecat cu diverse condimente precum sare, piper, praf de usturoi sau boia. Apoi scot cartofii copți, îi tai pe lungime și îi scobesc cu lingurița, cât să rămână un pic de miez pe coaja aceea crocantă. Am pus apoi umplutura de bacon tăiat cubulețe în fiecare jumătate de cartof, am presărat brânza Cheddar peste bacon și am pus totul la cuptor pentru vreo 15 minute. Se scot și se servesc cu smântână deasupra. Poftă bună!”

Mmmm.. delicioooos! Deja m-am abonat la prima tavă așa că… auh, frige! Dar nu pot rezista… Ia să vedem și ce va pregăti prințesa noastră pentru desert:

”Îmi plac foarte mult tartele, drept pentru care, azi vă voi delecta cu o delicioasă tartă cu cremă de vanilie și zmeură. Aluatul tartei excelent, se topește în gură, fiind ”pâte sablée”. Acesta se face amestecând 250 de grame de făină,  50 de grame de zahăr,  220 de grame de unt de la frigider și două linguri de lapte. După ce se obține aluatul acesta, se pune la frigider, timp în care preparăm crema de vanilie. Pentru aceasta voi folosi jumătate de litru de lapte, 140 de grame de zahăr, patru gălbenușuri, 50 de grame de făină, un baton de vanilie și un pachet zahar vanilat. Frec gălbenușurile cu zahărul și praful vanilat, apoi amestec și făina, amestecând încontinuu și subțiez acest amestec cu laptele fiert împreună cu batonul de vanilie, turnat puțin câte puțin în timp ce amestec. Crema trebuie să fie nu foarte dulce, pentru a nu atenua gustul și savoarea zmeurei. Crema obținută se pune la bain-marie, se amestecă până se îngroașă, apoi se ia de pe foc și se mai bate un pic până se răcește.

Aluatul se pune în formele de tartă și se pune la copt. După ce s-au răcit bine, acestea se umplu cu crema de vanilie se pune deasupra zmeura ( am folosit 750 de grame delicioase) și s epresară cu zahăr pudră. Poftă bună!”

Uff… cu ce să mă satur mai întâi? Cu cartofii aceia delicioși sau cu tartele astea dulci și gustoase? Grea întrebare… Poate mă mai gândesc la asta în timp ce voi asculta dedicațiile muzicale propuse de Alteța Sa. Ia să vedem de ambianță sonoră ne sugerează  dumneaei:

” Prima este un cântec pe care îl îndrăgesc mult, despre doi anonimi, un băiat din Manhattan și o fetiță din Kabul. E și muzica bună, cei doi cântăreți fiind cunoscuți în Franța:

Al 2-lea, pentru imagini. Chiar invit cititorii să privească clipul in intregime ! Nu are nevoie de cuvinte …

Minunat, dragilor, minunat! Ufff, mai e cazul să vă spun ce rău îmi pare că se termină ziua asta deosebită? Mulțumim din tot sufletul pentru bucuria și onoarea pe care ne-a făcut-o Alteța Sa Prințesa Brianna Caradja prin prezența sa la Cantină și vă invităm și pe voi să vă delectați cu aceste bucate mirobolante. Haideți, că Prințesa tocmai a băgat noi tăvi de cartofi la cuptor! Așa că dați năvală și poftă mareeee!!!